O nouă incertitudine pentru sectorul bancar din Grecia – cine va conduce cele mai mari 2 bănci?

Sursa foto: bidnessetc.com

În timp ce băncile din Grecia încearcă să își curețe bilanțurile de creditele neperformante, investitorii se confruntă cu o nouă incertitudine, și anume cine va conduce cele mai mari două instituții financiare elene, relatează profit.ro cu referire la Bloomberg.

Consiliul general al fondului elen pentru recapitalizarea băncilor, HFSF, s-ar putea întruni luni pentru a discuta dacă să convoace o adunare extraordinară a acționarilor National Bank of Greece, pentru a-l obliga pe directorul general Leonidas Fragkiadakis și pe alți membri ai conducerii să demisioneze, au declarat două persoane apropiate situației, scrie news.ro.

Săptămâna trecută, board-ul NBG a respins solicitarea HFSF de numire a lui Dimitris Tsitsiragos în funcția de președinte fără rol executiv, alegându-l în schimb pe octogenarul Panayiotis Thomopoulos, contrar dorinței celui mai mare acționar.

HFSF, care deține o participație de 40,4% la NBG, s-a folosit de prerogativele sale și a amânat constituirea board-ului, pentru a decide un răspuns, au spus persoanele.

"Un compromis ar fi ca Tsitsiragos să fie adjunctul lui Thomopoulos în cadrul unui plan clar de succesiune", a spus un alt oficial.

Banca Greciei se opune opțiunii unei adunări extraordinare a acționarilor, pentru înlăturarea lui Thomopoulos sau a lui Fragkiadakis, pentru că ar perpetua starea de incertitudine în sectorul financiar al țării.

"Respingerea deciziilor board-ului ar fi și împotriva principiilor de bună guvernanță corporatistă", a mai spus oficialul.

Disputa referitoare la numirea președintelui fără rol executiv al NBG este cea mai recentă dintr-o serie de neînțelegeri legate de funcționarea sistemului bancar, între guvern, banca centrală, creditorii Greciei, acționari și managerii care încearcă să-și păstreze posturile.

În condițiile în care peste 40% din creditele acordate companiilor sunt neperformante, miza este restructurarea a mii de companii, care va configura viitorul economiei elene, după trei runde de recapitalizări, prin care băncile au fost susținute cu fonduri publice de circa 45 de miliarde de euro.

Neînțelegerile dintre acționari au făcut ca Piraeus Bank, cea mai mare bancă din Grecia, să fie sub conducere interimară din ianuarie.

Directorul general Anthimos Thomopoulos, susținut de fondul Paulson, a fost obligat să demisioneze din cauza dezacordurilor cu președintele Michael Sallas, care a renunțat la rândul său la funcție. Oficiali ai autorităților de reglementare au spus că Paulson, cel mai mare acționar privat al Piraeus Bank și membri ai board-ului apropiați lui Sallas au blocat sau au subminat candidaturile unor persoane susținute de fiecare parte.

Conflictele de la Piraeus și NBG complică eforturile celor mai mari două bănci din Grecia, cu active combinate de 162,8 miliarde de euro, să îndeplinească țintele trimestriale stabilite de Banca Greciei pentru reducerea ponderii creditelor neperformante.

Dacă băncile nu vor îndeplini obiectivele respective, riscă amenzi din partea autorităților de reglementare, ceea ce le-ar putea submina capacitatea de a credita economia.