ABC-darul unui atac raider

"Atac raider" - un termen vedetă şi un fenomen periculos pentru companiile din Republica Moldova. Neputincioşi, adevăraţii proprietari ai capitalului rămân peste noapte în afara jocului patrimonial. Scheme cât se poate de încurcate, "ţări-canale de scurgere a banilor" cât se poate de îndepărtate şi dubioase, câştigători mascaţi - acestea sunt elementele unui atac raider de succes. Iar în această ordine de idei, Republica Moldova capătă imaginea unui stat al tuturor posibilităţilor... în manieră de escrocherie.

Ce este un atac raider?

Expresia de "atac raider" provine din cuvântul englezesc "raid", care înseamnă un atac brusc sau o invazie. În cazul Republicii Moldova, această expresie desemnează practica de a efectua preluări ostile a acţiunilor unor companii, în principal bănci, prin diverse scheme frauduloase.

În atare condiţii, autorităţile au efectuat anumite modificări în actele normative existente, cu o serie de mecanisme menite să evite şi să ofere un control asupra unor astfel de preluări forţate. De exemplu, au fost aduse modificări şi completări în Legea privind instituţiile financiare, prin care s-a reformat cadrul juridic cu privire la acţionariat. De asemenea, Banca Națională a Moldovei a elaborat cu această ocazie un regulament ce se referă la cotele de participare în capitalul social. Actul se axează pe noţiuni-cheie precum „influenţa dominantă asupra persoanei”, “legături strânse”, “persoane care acţionează concertat” şi reglementează condiţiile privind solicitarea permisiunii prealabile a Băncii Naţionale pentru dobândirea sau majorarea cotei substanţiale în capitalul social al unei bănci.

Discuţiile la nivel înalt despre atacurile raider au loc în cadrul Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară (CNSF), sub conducerea prim-ministrului, dar şi în cadrul Comitetului Suprem de Securitate, sub conducerea preşedintelui Republicii Moldova. Menţionăm că CNSF a fost creat la sugestia Fondului Monetar Internaţional, în vederea protejării sectorului financiar de efectele crizei mondiale, implicit ale crizei datoriilor suverane din zona euro.

Istoricul atacurilor raider

În septembrie 2011, se vorbea despre o tentativă de preluare a unui pachet de acţiuni de 28% de la Moldova-Agroindbank şi transferarea acestora unor companii din zonele off-shore, în urma unui litigiu fals arbitrat în Rusia. De asemenea, s-a încercat şi preluarea forţată de către companiile off-shore a 78% din acţiunile Universalbank, a 16% din acţiunile Băncii de Economii şi a 5% din acţiunile Victoriabank. Potrivit fostului premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, o asemenea acțiune s-a înregistrat și la compania de asigurări ASITO, unde a existat o tentativă de preluare ilegală a 40% din acțiuni.

În aprilie 2012, Ministerul Finanţelor anunţă despre un atac raider ce a avut loc asupra Băncii de Economii spre finele lunii martie 2012. În urma acestui atac, 18,54% acţiuni ale BEM au fost transferate către alţi proprietari, tranzacţie ce a avut loc în mod ilegal, potrivit Ministerului Finanţelor. Aceasta, deoarece exista ordonanţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare din 24 august 2011, prin care circulaţia acestor acţiuni a fost blocată.

În noiembrie 2012, a fost confirmată informaţia potrivit căreia un nou atac raider a avut loc asupra Moldova-Agroindbank. De această dată, se încercase preluarea forţată a 28% din acţiuni prin intermediul unor instanţe din Ucraina.

În mai 2013, în presă apare O scrisoare a conducerii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), adresată preşedintelui Nicolae Timofti, cu data de 18 aprilie 2013, în care se vorbește despre un nou atac raider împotriva Moldova-Agroindbank. Acesta ar fi avut loc în perioada martie-mai 2013, când 7 persoane juridice străine, înregistrate în Cipru, Letonia şi Marea Britanie au realizat tranzacții de achiziţionare a acţiunilor emise de Moldova-Agroindbank, fiecare dobândind câte o cotă de participare mai mică de 5% din capitalului social al băncii. Ca rezultat, persoanele juridice menţionate au obţinut cumulativ o cotă de participare de 30,23% din capital. Potrivit BNM, aceste tranzacţii individuale, conform legii, nu au necesitat obţinerea permisiunii prealabile din partea Băncii Naţionale. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a organizat pe 27 iunie 2013 o conferință de presă în cadrul căreia a declarat că BNM a identificat 5 persoane juridice dintre noii acționari ai Moldova-Agroindbank care acționează concertat în favoarea unei singure persoane. În urma conflictelor pe acest caz, preşedintele Comitetului de conducere al Moldova-Agroindbank Natali Vrabie şi-a dat demisia. Anterior, grupul majoritar de acționari, conduși de Natalia Vrabie, a emis un comunicat în care anunța că banca este supusă unui atac cu participarea instituțiilor statului.

Componente ale unui atac raider "Made in Moldova":

- preluare forţată şi pierderea controlului asupra companiei fără voinţa proprietarului;

- atacurile au loc rapid. Timp de 1-2 zile, se întâmplă lucruri despre care majoritatea acţionariatului, autorităţile şi societatea nu au idee. Conştientizarea unui atac raider are loc atunci când executorii judecătorești și oficiali guvernamentali bat la ușă şi când acționarilor majoritari nu li se permite să participe la Adunarea Generală.

- caracterul ilegal al acţiunilor raider. Transferul de control asupra companiei dincolo de voința proprietarului este posibil să aibă loc şi în cadru legal. Aceasta este așa-numitul "atac raider alb", este acceptat în țările dezvoltate și nu este în contradicție cu regulile de joc stabilite în lumea civilizată. Dacă e să vorbim de atacurile raider ce au loc în Republica Moldova, acestea sunt atacuri raider gri și negre. În primul caz, atacul are loc aparent legal, în baza unor decizii și rezoluții adoptate de instanțele judecătorești sau rezoluții emise de către agențiile guvernamentale, hotărârile adunărilor generale ale acționarilor, însă acestea nu sunt suficient de motivate şi rezonabile. Atacurile raider negre presupun acţiuni complet ilegale, inclusiv falsificarea de documente, semnături false, folosind violenţa sau forţa, sechestrul fizic al companiei;

- sprijin de la agențiile guvernamentale;

- utilizarea de hotărâri judecătorești (inclusiv cele ale instanțelor de arbitraj) emise fără motive întemeiate.

În baza elementelor de mai sus, putem defini atacurile raider ca preluarea ilegală a controlului asupra companiei sau a activelor sale efectuate împotriva voinței proprietarului, pe baza rezoluțiilor instanțelor sau agenții guvernamentale și executată, de obicei, prin forță.

Cu siguranţă, în atacuri raider se implică oameni cu cap, indiferent de faptul că scopul lor scuză mijloacele. Atacatorii fac mişcări strategice şi acţiuni inteligente, pentru a realiza un "jaf perfect". Totuşi, prezentăm în continuare câteva soluţii pentru a lupta cu un atac raider, preluate din presa ucrainească:

- acționarii minoritari sunt deseori atrași de prețul oferit de atacatorii raider. De aceea, o emisiune suplimentară de acțiuni ar putea fi eficientă pentru a diminua pachetul de drepturi corporative deținute de către atacatori;

- în cazul executării silite a companiei în baza rezoluției unei instanțe, este necesar să se apeleze imediat la instanța de judecată cu depunerea unei cereri în vederea suspendării acestei rezoluţii. Proprietarii majoritari ar trebui să ceară instanţei declararea nulităţii hotărârilor care au fost luate de către noua conducere non-competentă în cadrul adunării generale care a avut loc fără participarea lor;

- este recomandabil să se depună o plângere privind atacul raider la organele de poliție, procuratură, autoritățile guvernamentale, precum și să fie dată publicităţii informații privind atacul raider în mass-media;

- trebuie să se apeleze la profesionişti buni şi de încredere pentru a întreprinde măsuri rapide și eficiente pentru a rezolva problema, dar şi pentru a preveni astfel de cazuri pe viitor.