Cât din salariu poți da pe rată fără să-ți sufoci bugetul. Ce spun regulile BNM
Un credit poate rezolva o problemă astăzi, dar rata rămâne cu tine luni sau chiar ani. De aceea, înainte să te uiți la suma maximă pe care ți-o oferă banca, merită să calculezi cât din venitul tău poți ceda lunar fără să ajungi să numeri fiecare leu până la următorul salariu. Regulile de creditare responsabilă aplicate în Moldova stabilesc, în general, că plățile lunare pentru credite nu trebuie să depășească 40% din venitul net mediu lunar, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.
Din 19 iunie 2026, regulile de creditare responsabilă sunt unificate pentru bănci și organizațiile de creditare nebancară. Atunci când soliciți un împrumut, creditorul nu se uită doar la salariul din luna curentă. În calcul intră venitul net mediu din ultimele cel puțin șase luni, dar și ratele creditelor pe care deja le achiți.
Ce înseamnă 40% în bani
Dacă ai un venit net mediu de 10.000 de lei, plafonul general de 40% înseamnă cel mult 4.000 de lei lunar pentru toate creditele tale.
La un venit de 15.000 de lei, suma ajunge la 6.000 de lei.
Iar dacă venitul tău net este de 20.000 de lei, plafonul general ajunge la 8.000 de lei pe lună.
Dar există un detaliu important: dacă ai deja alte datorii, ele intră în acest calcul.
BNM oferă chiar un exemplu. Dacă ai un venit net mediu de 15.000 de lei și plătești deja 2.000 de lei lunar pentru alte credite, noua rată nu ar trebui să depășească 4.000 de lei. Împreună, plățile lunare ajung astfel la 6.000 de lei, adică 40% din venit.
Faptul că banca îți dă creditul nu înseamnă că rata este și confortabilă
Aici merită să faci propriul calcul, separat de cel al creditorului.
Dacă primești 10.000 de lei și plătești 4.000 de lei pe credite, îți mai rămân 6.000 de lei pentru mâncare, facturi, chirie sau întreținerea locuinței, transport, medicamente, copii, economii și orice cheltuială neprevăzută.
La un salariu de 15.000 de lei și rate de 6.000 de lei, rămâi cu 9.000 de lei.
Iar la un venit de 20.000 de lei, o povară lunară de 8.000 de lei îți lasă 12.000 de lei pentru restul cheltuielilor.
Pe hârtie, toate cele trei situații respectă plafonul de 40%. În viața reală însă, diferența o fac cheltuielile tale. Dacă plătești chirie, întreții singur o familie sau nu ai economii pentru situații neprevăzute, apropierea de limita maximă poate pune presiune serioasă pe buget.
Nu porni de la întrebarea „cât îmi dă banca?”
Înainte să iei creditul, poți face calculul invers: notează cât cheltuiești într-o lună normală pentru lucrurile pe care nu le poți evita, adaugă o rezervă pentru cheltuieli neprevăzute și abia apoi vezi ce rată îți permiți.
Cu alte cuvinte, 40% este un plafon de creditare, nu o țintă pe care trebuie să o atingi.
Regulile prevăd și unele situații diferite de limita generală. În anumite condiții, pentru debitorii cu venituri mai mari, raportul dintre serviciul datoriei și venit poate ajunge până la 55%. Dacă împrumutul este acordat într-o monedă diferită de cea în care îți primești veniturile, limita poate fi mai redusă. Totodată, creditele acordate prin programul de stat „Prima Casă” au un regim distinct față de plafonul general.
BNM stabilește și limite privind durata creditelor: în general, până la 5 ani pentru creditele de consum și până la 30 de ani pentru creditele destinate investițiilor imobiliare.
Așadar, înainte să semnezi un contract de credit, uită-te nu doar la suma pe care o poți împrumuta, ci mai ales la câți bani îți rămân lunar după ce achiți rata. Uneori, diferența dintre un credit pe care îl poți obține și unul pe care ți-l poți permite este mai mare decât pare.