BASEL III: Buffer de capital contraciclic și buffer de conservare a capitalului

Scurt istoric

Acordul Guvernatorilor Băncilor Centrale și Șefilor de Supraveghere a Organului de Conducere a Comitetului Basel, a avut angajamentul de a introduce un cadru normativ pentru capitalul contraciclic pe lângă cerințelor minime de capital existente. Ulterior, Comitetul de la Basel a convenit ca abordarea acestui bloc trebuie să fie orientată spre organizarea activității prociclice. Scopul acestei abordări a fost alinierea tuturor instrumentelor pentru adresarea prociclității în conformitate cu un set de obiective specifice.

În documentul consultativ din Decembrie 2009, ”Consolidarea elasticității sectorului bancar”, au fost identificate patru obiective cheie de către Comitetul de la Basel, după cum urmează:

1. Atenuarea oricărui exces de ciclicitate a cerințelor minime de capital;
2. Promovarea actelor cu perspective de viitor;
3. Conservarea capitalului pentru acumularea buffer-ului la bănci precum și în sectorul bancar care poate fi folosit în situații de stres,
4. Atingerea unui scop macro prudențial mai vast pentru protejarea sectorului bancar de la perioadele de exces a creșterii creditării.

Introducere

Criza financiară a condiționat o amintire vie că pierderile suportate în sectorul bancar pot fi deosebit de mari când recesiunea precedă o perioadă de exces a creșterii creditării.

Aceste pierderi pot destabiliza sectorul bancar și pot iniția un cerc vicios, prin care problemele în sectorul financiar pot contribui la recesiunea economiei reale care mai apoi se răsfrânge asupra sectorului bancar. Aceste interacțiuni accentuează importanța particulară a sectorului bancar construindu-și protecția capitalului în perioadele în care riscurile sistemice cresc considerabil.

Întrucât capitalul este o formă de finanțare mai scumpă decât altele, acumularea acestor protecții poate avea beneficii adiționale în procesul temperării creșterii excesive de creditare în condițiile economice și financiare volatile.

Proiectul bufferu-lui capitalului contraciclic este conceput pentru asigurarea cerințelor de capital în sectorul bancar luând în considerare mediul macro-financiar în care operează băncile. Buffer-ul de capital trebuie privit ca un instrument internațional important în setul instrumentelor macro prudențiale care stau la dispoziția autorităților naționale. Acest buffer este dislocat, în cazul în care excesul de creștere a creditării agregate, este considerat a fi asociat cu formarea riscului sistemic, pentru asigurarea că sectorul bancar dispune de un ”amortizator” pentru absorbirea unor potențiale pierderi. De-a lungul timpului, operațiunile buffer-ului trebuie să accentueze cum ar trebui să fie implementate alte instrumente macro prudențiale într-un mod mai internațional și armonizat.

Obiective

Obiectul primar al introducerii buffer-ului de capital contraciclic este folosirea unui ”amortizator” pentru realizarea scopurilor macro prudențiale mai ample, protejarea sectorului bancar de la abuzul creșterii creditării agregate, care deseori este asociată cu crearea crizei sistemice.

Protejarea sectorului bancar în acest context nu se limitează doar la asigurarea că băncile particulare vor rămâne în stare de solvabilitate în perioada stresului, întrucât cerințele minime de capital și buffer-ul de capital sunt concepute ca un întreg pentru a îndeplini aceste scopuri.

Mai degrabă, scopul este de a asigura că băncile dispun de capital suficient pentru a menține fluxul creditării în economie fără ca să fie pusă întrebarea de insolvabilitate a acestora, în cazul în care sectorul financiar suferă de abuz de creditare. Acesta trebuie să contribuie la reducerea riscului de credit fiind constrâns de cerințele capitalului normativ care poate compromite performanța economiei reale și să rezulte pierderi din creditare în sectorul bancar.

Pe lângă scopul de a proteja sectorul bancar de ciclul creditar această propunere poate ajuta la prevenirea oricărui risc de credit însăși la etapa incipientă a acestuia. Acest buffer poate duce la majorarea costului creditului, așadar poate submina cererea acestuia, în cazul în care este vădit că portofoliul de credit a crescut la un nivel excesiv în comparație cu reperele istorice. Efectul de moderare al acestui buffer la etapa incipientă trebuie privit ca un element pozitiv pe lângă obiectul primar descris mai sus.

Mecanismul de transmitere între buffer de capital și costul creditului precum și asupra cererii de creditare încă nu este bine cunoscut.

Buffer de capital

Potrivit Basel III buffer-ul de capital contraciclic se calculează ca medie ponderată a ”amortizatoarelor” ca efect în jurisdicțiile cărora băncile au expuneri de credit. Acesta este implementat ca o extensie a buffer-ului de conservare a capitalului. Buffer-ul de capital contraciclic consta din Capitalul de Gradul I. În cazul în care cerințele minime sunt încălcate, vor fi impuse constrângeri privind distribuția capitalului băncii. Aceste constrângeri sunt aplicate în exclusivitate la distribuția capitalului, dar nu și pe activitatea operațională a băncii.

Regimul buffer-ului de capital contraciclic fa vi implementat în paralel cu buffer-ul de conservare a capitalului între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul anului 2018, devenind complet efectiv pe data de 1 ianuarie 2019. Aceasta înseamnă că, de exemplu, dacă va fi activat la valoarea de 2.5 procente din activele ponderate la risc (APR), reciprocitatea de până la 0.625 procente (2.5 procente împărțit la 4) din APR ce se cere la data de 1 ianuarie 2016 și această rata va crește treptat cu fiecare an cu 0.625 puncte procentuale, pentru a atinge valoare sa finală de 2.5 procente din activele ponderate la risc (APR) la data de 1 ianuarie 2019. Jurisdicțiile în care are loc o creștere excesivă de creditare în această perioadă de tranziție, pot accelera în ceea ce privește formarea buffer-ului contraciclic.

Buffer de conservare a capitalului

Obiective: să asigure că banca își formează un buffer de capital în afara perioadelor de stres care pot cauza pierderi și astfel să ducă la încălcări de cerințe minime obligatorii a capitalului. În perioadele obișnuite băncile vor fi obligate să mențină buffer-ul de capital deasupra cerințelor minime stabilite față de capitalul băncii. În cazul în care nivelul capitalului scade sub cerințele minime stabilite + buffer banca trebuie să-și majoreze capitalul prin:

• Majorarea capitalului (prin emisiunea de acțiuni);
• Diminuarea distribuirii profitului (reducerea distribuirii dividendelor, reducerea bonusurilor acordate către staff).
• Acest cadru reduce discreția băncilor care au epuizat buffer-ul pentru distribuirea generoasă a profitului, prin urmare au descurajat băncile să fie implicate în practici de rea credință, precum:
• Folosirea prezicerilor de recuperare pe viitor, justificate prin menținerea distribuirilor generoase pentru acționarii băncii. Acționarii, dar nu deponenții bancari, trebuie să-și asume riscul că recuperările nu vor avea loc pe viitor;
• A face tot posibilul și a distribui capitalul băncii în așa fel ca această distribuire să fie un semn de consolidare a capacității financiare a băncii.

Buffer de conservare a capitalului: mecanismul

Buffer-ul de conservare a capitalului (de 2.5 procente) este compus din Capitalul de Gradul I, și este stabilit deasupra de cerințele minime obligatorii. Constrângerile asupra distribuției capitalului vor fi impuse băncii atunci când nivelul capitalului va scădea la nivelul buffer-ului.

Băncile vor fi în stare de a-și desfășura activitatea sa în mod normal atunci când nivelul capitalului său va atinge nivelul de conservare a capitalului din cauza că au avut de suferit pierderi. Constrângerile sunt impuse doar pe distribuția profitului dar nu și asupra operațiunilor băncii.

Comitetul de la Basel nu-și dorește impunerea constrângerilor asupra întregului capital al băncii care poate fi tratat ca stabilirea unei noi cerințe minime de capital.

Tabelul 1. Standardele minime de conservare a capitalului

Sursa: Examining how Capital Buffer Standards are impacting the use and availability of Tier I Capital. PwC. London, 18 February 2011. Disponibil: pwc.com.

Buffer de capital contraciclic

Obiective: să asigure că cerințele minime de capital în sectorul bancar iau în considerare mediul macro-financiar în care își desfășoară activitatea banca respectivă:

• Dislocate de jurisdicțiile naționale;
• Bufferul pentru băncile internaționale va fi ponderat la media bufferului dislocat în toate jurisdicțiile în care băncile au expuneri de credit.
• Regimul buffer-ului contraciclic constă din următoarele elemente:
• Autoritățile naționale vor monitoriza creșterea creditelor și altor indicatori care pot semnala apariția riscului sistemic și vor identifica apariția riscului sistemic la etapa sa incipientă;
• Băncile internaționale vor analiza locațiile sale geografice a expunerilor de credit și vor calcula bufferul de capital contraciclic specific băncii sale;
• Fiecare jurisdicție membră a Comitetului de la Basel trebuie să identifice o autoritate responsabilă să adopte decizii asupra mărimii buffer-ului de capital;
• Acest buffer trebuie să fie între 0 și 2.5% din activele ponderate la risc, în dependență de extinderea apariției unui risc sistemic.

Tabelul 2. Standardele minime de conservare a capitalului, când banca este subiectul bufferului de capital contraciclic (2.5% din APR).

Sursa: Examining how Capital Buffer Standards are impacting the use and availability of Tier I Capital. PwC. London, 18 February 2011. Disponibil: pwc.com.

Armonizarea cadrului normativ legal autohton

Începând cu data de 30 iunie 2015 Banca Națională a Republicii Moldova, împreună cu Banca Națională a României și De Nederlandsche Bank (banca centrală a Olandei) a lansat proiectul Twinning aferent consolidării capacității BNM de reglementare și supraveghere bancară în contextul prevederilor Uniunii Europene. Twinning reprezintă un instrument de cooperare dintre autoritățile din statele membre ale UE și cele ale unei țări beneficiare situate în afara acesteia. Acțiunile inițiate în sensul dat țin de modernizarea instituției susținute prin instruire, reorganizare, precum și de armonizarea cadrului legal cu acquis-ul comunitar.

Obiectivul proiectului lansat vizează în special îmbunătățirea reglementărilor prudențiale ale băncilor, orientate spre afirmarea unui sector bancar solid şi competitiv. Astfel, conform angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, timp de 3 ani de la semnarea acestuia legislația Republicii Moldova urmează a fi armonizată cu actele UE şi standardele internaționale aferente Basel III. Acestea includ: Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului UE din 26 iunie 2013 și Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului şi al Consiliului UE din 26 iunie 2013, care se referă la cerințele prudențiale aferente activității băncilor. Exigențele în cauză se raportează în principal la capital, levierul financiar, lichiditate, expunerile mari și dezvăluirea informației. Aplicarea acestora va avea un impact direct asupra sectorului bancar sub aspectul diminuării riscurilor. Astfel, derularea proiectului Twinning va contribui la realizarea funcției de supraveghere bancară exercitate de BNM într-un context instituțional modern și eficient.

Pe data de 22 ianuarie 2016 a avut loc cea dea a doua ședință a Comitetului decizional al proiectului Twinning aferent consolidării capacității BNM în domeniul reglementării și supravegherii bancare în contextul cerințelor UE. La ședință au participat experți de la BNM, băncilor centrale din România și Olanda, precum și reprezentanți ai Delegației UE în Republica Moldova. În cadrul întrunirii s-au discutat progresele înregistrate în cadrul proiectului pentru al doilea trimestru de implementare a acestuia și s-au constatat următoarele:

1. Ca urmare a evaluării cadrului național de legislație în contextul corespunderii acestuia prevederilor legislației UE de reglementare a activității băncilor, au fost identificate opțiunile naționale pe marginea cărora urmează a fi luată o decizie din perspectiva funcției de supraveghere.
2. A fost definitivat chestionarul pentru evaluarea impactului asupra capitalului băncilor în cazul trecerii la cerințele Basel III, care a fost remis pentru completare băncilor până la mijlocul lunii februarie.
3. A fost definitivat proiectul Strategiei BNM de implementare a standardelor Basel III prin prisma cadrului legislativ european (CRD IV), care urmează a fi prezentat Comitetului Executiv al BNM spre aprobare în viitorul apropiat.

Scenariu de stres

Reieșind din datele publicate pe pagina oficială a Băncii Naționale a Moldovei la data de 31.12.2015 am făcut o simulare a situației dacă ar fi fost deja implementat buffer-ul de conservare a capitalului și buffer-ul de capital contraciclic în sectorul bancar autohton.

Tabelul 3. Simularea introducerii bufferului de conservare a capitalului și bufferului de capital contraciclic, la situația din 31.12.2015. (mil.lei).

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor prezentate pe pagina oficială web a Băncii Naționale a Moldovei (bnm.md)

Din tabelul nr. 3 putem observa cum a influențat introducerea buffer-ilor de capital asupra modificării Capitalului Normativ Total, dar și a coeficientului Suficienței Capitalului Ponderat la risc. La determinarea mărimii buffer-ului de capital contraciclic am aplicat coeficientul de 0.625% din Activele Ponderate la Risc. După cum a fost menționat mai sus mărimea buffer-ului de capital va crește anual cu 0.625 p.p. până va atinge nivelul de 2.5% din Activele Ponderate la Risc și va deveni totalmente funcțional la 1 ianuarie 2019. Putem observa că aplicând normativul de 0.625% Capitalul Normativ Total a crescut cu 163.63 mil lei, ceea ce a condus la creșterea coeficientului suficienței capitalului ponderat la risc cu 0.46 puncte procentuale. Tabelul nr.3 ne arată un exemplu real al consolidării stabilității financiare a sectorului bancar autohton, formarea și menținerea unui ”amortizator” care va oferi posibilitatea băncii de a face față tuturor provocărilor în derularea activității sale.

Autor: Denis Malendra, economist specializat în activitate bancară.