Expert Grup: Sectorul bancar a fost bulversat de „mega-tranzacțiile” realizate la sfârșitul anului 2014

Sursa foto: expert-grup.org

În perioada analizată, situația din sectorul bancar s-a înrăutățit. Băncile implicate în tranzacții dubioase realizate în 2014 au ajuns într-o situație dramatică și se află acum sub administrarea specială a BNM.

Deteriorarea situației economice va afecta calitatea activelor și va genera noi provocări pentru instituțiile financiare. Totodată volatilitatea pieței valutare și încrederea scăzută în instituțiile publice și în cele financiare reprezintă un risc pentru stabilitatea sectorului bancar din Republica Moldova, anunță Expert Grup în raportul Analiza creșterii economice (trimestrul I 2015).

Evoluții recente privind sectorul bancar

Sectorul bancar a fost bulversat de „mega-tranzacțiile” realizate la sfârșitul anului 2014. În rezultatul acestor tranzacții, cele trei bănci implicate s-au pomenit într-o situație critică. În decursul anului 2014 Banca de Economii, Banca Socială și Unibank și-au majorat semnificativ soldul plasamentelor în străinătate. Astfel în oct:14 aceste 3 bănci dețineau în exteriorul țării plasamente în sumă de aproximativ 9,4 miliarde MDL, ceea ce reprezenta 63,9% din mijloacele băneşti datorate de băncile străine instituțiilor financiare din Republica Moldova. În noi:14, cele 3 bănci și-au retras plasamentele din exterior (cel puțin asemenea operațiuni sunt reflectate în rapoartele privind activitatea băncilor). De asemenea, în noi:14 Banca de Economii s-a finanțat de pe piața interbancară si a realocat surse în sumă de aproximativ 11,1 miliarde MDL către Banca Socială. În baza informațiilor privind activitatea economico-financiară a băncilor, se poate presupune că suma oferită de Banca de Economii, includea plasamentele retrase din străinătate. În baza acelorași surse de informații putem admite că la Banca Socială s-au realizat următoarele operațiuni: instituția financiară și-a retras plasamentele din exterior și a primit finanțări din partea Băncii de Economii, iar ulterior aceste surse au fost utilizate în mod suspect. În evidența contabilă a Băncii Sociale utilizarea dubioasă a mijloacelor bănești s -a reflectat prin „îngroșarea” excesivă, cu aproximativ 17,8 miliarde MDL, a grupei „alte active”. Totodată și Unibank a realizat un transfer de mijloace bănești în favoarea Băncii Sociale.

În rezultatul acestor operațiuni suspecte, în sectorul financiar s-a creat o gaură imensă de capital. În timp ce limita pentru principiul II al lichidității (lichiditatea curentă), este de minim 20%, în feb:15 la toate cele 3 bănci acest indicator era mult mai mic: Banca de Economii (-3,6%), Banca Socială (-69,2%) și Unibank (8,2%). Totodată, din cauza volumului enorm al activelor toxice pe care îl dețin cele 3 bănci problematice, aceste instituții financiare nu satisfac criteriul suficienței capitalului ponderat la risc, care este reglementat la un nivel minim de 16%. La finele lunii feb:15, cele 3 bănci aveau următoarele valori ale suficienței capitalului: Banca de Economii (2,4%), Banca Socială (2,9%) și Unibank (15,8%). Situația deplorabilă a băncilor a determinat BNM să instituie administrarea speciala la aceste instituții. Totodată operațiunile efectuate de cele 3 bănci, alături de alți factori, cum ar fi: reducerea exporturilor, veniturilor remise și deprecierea rublei rusești au avut influențe asupra deprecierii MDL.

Prin intermediul tranzacțiilor dubioase din sectorul bancar practic au „dispărut” mijloace bănești în valută. Asupra acestui fapt indică și intervențiile valutare speciale realizate de BNM direct în favoarea celor 3 bănci, operațiuni care s-au efectuat în perioada dec:14-feb:15. Astfel, BNM a realizat intervenții speciale sub formă de vânzări de valută cu Banca de Economii, Unibank și Banca Socială în dec:14 (221 mil USD, dintre care 167,1 mil USD erau destinați pentru închiderea swapurilor valutare deschise anterior), în ian:15 (4,1 mln USD) și în feb:15 (6,8 mln USD).

Deprecierea monedei naționale a cauzat o redistribuie a depozitelor în favoarea depunerilor în valută. Pe parcursul perioadei dec:13-feb:15, ieftinirea leului moldovenesc a determinat creșterea plasamentelor în depozite valutare, în timp ce soldul depunerilor în lei s-a diminuat. Pentru a se proteja de reducerea puterii de cumpărare, generată de deprecierea monedei naționale, populația și agenții economici și-au direcționat economiile către depozite valutare. Astfel, reducerea stocului depozitelor în MDL a fost cauzată de retragerea depunerilor populației și a persoanelor juridice (cu excepția băncilor), însă, pe de altă parte, soldul depozitelor deținute de bănci, a crescut brusc în noi:14. În același timp, soldul depunerilor în valută s-a majorat continuu pentru toate categoriile de deponenți.

Înăsprirea politicii monetare demarată în dec:14 a determinat într-o anumită măsură majorarea ratelor de dobândă. Majorarea ratelor instrumentelor de politică monetară a influențat scumpirea împrumuturilor în MDL. Mărirea ratelor dobânzilor la depozite a fost mai mare comparativ cu creșterea costurilor creditelor bancare. Astfel, în feb:15 comparativ cu noi:14 ratele dobânzii la depozite în MDL s-au majorat cu 3,2 p.p., în timp ce ratele împrumuturilor bancare în lei moldovenești au crescut cu 2,1 p. p.. Creșterea mai rapidă a ratelor dobânzilor la depozite, la fel, putea fi influențată de dorința băncilor de a obține mai multe lichidități în MDL. În acest sens băncile încearcă să facă mai atractivă plasarea economiilor populației în lei moldovenești și sporesc ratele dobânzilor la depuneri. Pe de altă parte creșterea resurselor valutare permite băncilor să reducă ratele dobânzilor asociate depozitelor și împrumuturilor în valută. În feb:15 față de noi:14 ratele dobânzii la depozitele valutare s-au diminuat cu 1 p.p., iar ratele la împrumuturilor în valută s-au redus cu aproximativ 0,9 p. p. 

În contextul incertitudinilor economice, a creșterii ratelor de politică monetară, precum și a diminuării activității băncilor aflate sub administrare specială volumul creditelor acordate s-a redus. După „explozia anomalică” a creditării din noi:14, în perioada dec:14-feb:15 volumul creditelor noi acordate s-a diminuat cu 16,2% f-a-p, deși această reducere s-a temperat: în noi:14 scăderea a constituit -40,9% f-a-p, în timp ce, în feb:15 micșorarea a reprezentat -5,6% f-a-p. Scăderi s-au înregistrat atât pentru creditele acordate în MDL, cât și pentru împrumuturile valutare. Un factor care a determinat această evoluție a fost înăsprirea politicii monetare ce a cauzat scumpirea împrumuturilor bancare, iar în rezultat a crescut și reticența populației și a agenților economici față de accesarea creditelor. Totodată, deprecierea semnificativă a MDL a cauzat și creșterea costurilor asociate deservirii creditelor valutare. În aceste circumstanțe companiile renunță la împrumuturile în valută oferite de instituțiile financiare și încearcă să identifice alte soluții pentru finanțarea activităților economice. De asemenea, în condițiile deteriorării perspectivelor economice băncile devin mult mai prudente, iar acest fapt la fel, cauzează o creditare mai vigilentă din partea instituțiilor financiare. Un alt factor ce a influențat reducerea activității de creditare se referă la acordarea mai exigentă a împrumuturilor de către cele 3 bănci aflate sub administrare specială.

Tendința de deteriorare a calității portofoliului de credite a fost reluată din dec:14. Înrăutățirea portofoliului de credite este caracteristică pentru întregul sector bancar. Deși această evoluție este mai acută la cele 3 bănci problematice: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, și în restul sectorului bancar se atestă creșterea sumei calculate pentru pierderi la active și angajamente condiționale. Astfel, în feb:15 suma calculată pentru pierderi la active și angajamente condiționale s -a redus cu 19,8% f-a-p pentru întregul sector bancar, iar dacă excludem cele 3 bănci problematice scăderea a fost de 6,3% f-a-p. Înrăutățirea calității împrumuturilor trebuie asociată cu agravarea situației economice, fapt ce face mai dificilă rambursarea creditelor, dar și de înăsprirea politicii monetare, care duce la restricționarea activității de creditare.

În sectorul bancar (cu excepția celor 3 bănci problematice) se atestă acumularea activelor lichide. La nivelul sectorului bancar, cu excepția Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, în feb:15 nivelul lichidității curente a sporit cu aproximativ 3 p.p. f-a-p, după ce în ian:14 creșterea a constituit 3,4 p.p. Această evoluție este cauzată de reducerea volumului creditării. O altă cauză a majorării activelor lichide ține de faptul că băncile au scăzut semnificativ livrarea lichidităților sub formă de procurări a Certificatelor BNM, chiar și în condițiile în care majorarea ratelor politicii monetare a făcut mai atractiv acest instrument.

Recomandări de politici din partea Expert Grup

- Indiferent de soluția aleasă pentru cele 3 bănci: salvare sau falimentare, aceasta presupune o injecție financiară enormă. În cazul salvării va fi nevoie de fonduri pentru recapitalizare și asigurarea cu lichidități a instituțiilor financiare, iar dacă se optează pentru lichidarea băncilor vor fi necesare surse pentru a rambursa sumele depuse sub forma de depozite. Nu este exclus că soluția lichidării băncilor ar putea fi mult mai costisitoare, deoarece ar putea avea ample urmări nefaste. Lichidarea unei bănci ar putea alarma populația, care ar putea anticipa eronat o prăbușire a întregului sector financiar și s-ar avânta în retragerea masivă a depunerilor. Acest fapt ar duce la o scădere bruscă a volumului de lichidități deținut de bănci și ar impune BNM să finanțeze din nou instituțiile financiare. Nu este exclus că soluția finală ar putea fi o îmbinare dintre salvare și lichidare. Iar în acest context pentru a diminua riscurile ar trebui lichidată banca care are o importanță socială mai mică.

- Este absolut necesară asigurarea unei evoluții stabile a pieței valutare, fără producerea unor oscilații ample. Pentru a dispune de volumul necesar de resurse, ce ar permite stabilizarea pieței, BNM trebuie urgent să identifice surse pentru majorarea rezervelor valutare. O soluție în acest sens este negocierea și semnarea cât mai rapidă a unui nou acord cu FMI. Totuși, starea sectorului bancar ar putea deveni „mărul discordiei” în cadrul negocierilor. Cu siguranță, FMI va insista asupra acestui aspect: părții moldave i se vor cere garanții reale privind asanarea sectorului și vor fi solicitate informații mai ample privind tranzacțiile dubioase. Pe de altă parte, grupurile politico-oligarhice nu doresc să fie făcute publice informațiile despre interesele lor din sectorul financiar și despre posibila lor implicare în anumite operațiuni suspecte. În aceste circumstanțe discreția negociatorilor moldoveni va fi stimulată, iar acest fapt va afecta discuțiile cu FMI.

- Este absolut necesară schimbarea abordării pe dimensiunea supravegherii sectorului financiar și în domeniul sancționării persoanelor implicate în tranzacțiile tenebre. Este nevoie de o atitudine responsabilă și severă din partea instituțiilor publice de resort, față de organizațiile ce se aventurează în tranzacții dubioase și față de persoanele ce realizează sau sunt complici la efectuarea operațiunilor frauduloase. În prezent anumite reușite în acest sens pot fi realizate, doar sub presiunea partenerilor de dezvoltare, în special FMI și UE. Într-un orizont mai îndepărtat de timp un progres mai amplu va fi obținut numai în contextul maturizării clasei politice.