Veaceslav Negruța: „Fără un plan de asanare a sectorului bancar nu ne putem mişca mai departe"

Vă prezentăm în continuare un fragment din interviul acordat revistei Profit de către Veaceslav Negruța, expert al Centrului Analitic Independent ”Expert-Grup”și fost ministru al finanţelor. În acest interviu Veaceslav Negruța vorbește despre situația din sectorul bancar, rolul BNM, lichidarea celor 3 bănci, a doua etapă a investigațiilor ce urmează a fi derulată ș.a.

Profit: Lipsa de transparenţă în sectorul bancar s-a numărat printre cauzele care au dus la suspendarea programului de colaborare între Guvernul Moldovei şi FMI. În opinia Dvs., cum poate fi îmbunătăţită transparenţa în sistemul bancar, în condiţiile în care ”jaful” secolului a lăsat o amprentă foarte puternică asupra sistemului?

Veaceslav Negruța: Fără un plan de asanare a sectorului bancar nu ne putem mişca mai departe. Din păcate, BNM, care este regulatorul sectorului bancar, nu a prezentat public niciun plan de asanare. Noi nu cunoaştem care este foaia de parcurs în cazul celor trei bănci care în curând vor intra în procedura de lichidare.

De asemenea, nu ştim care este motivul şi soarta de mai departe a celorlalte trei bănci care au fost trecute sub supraveghere specială. Aceste trei bănci au fost cele care au concurat pentru obţinerea dreptului de deservire a conturilor trezoreriale – afacere pe care a avut-o până nu de mult BEM. Tenderul a fost câştigat de MAIB care va administra în următorii trei ani banii publici. Să nu ne pomenim la anul într-o situaţie similară celei din 2014, şi să constatăm că banii publici au plecat pe apa sâmbetei. Noi nu cunoaştem o strategie certă ce ţine de supravegherea şi gestionarea situaţiei pentru următorii cinci ani, pentru a recăpăta încrederea în sistemul bancar, considerat până nu de mult unul dintre cele mai bine dezvoltate sectoare din Moldova.

Din acest punct de vedere, rolul BNM este unul crucial. Nu cred că actuala conducere a BNM mai are dreptul moral să elaboreze acest plan de asanare şi să-l implementeze. În acest caz este nevoie de decizii radicale. Dar asta nu înseamnă că există garanţia că odată cu schimbarea conducerii vor veni alte persoane mai integre şi mai puţin conectate politic la diferite grupuri. Au existat numeroase recomandări din partea FMI şi a Băncii Mondiale încă în februarie 2014, când a fost efectuată analiza sectorului financiar din Moldova. Există un set întreg de măsuri, care trebuie doar acceptat şi preluat. Sunt oameni cu experienţă şi expertiză care au sugerat cum poate fi salvată situaţia. Cu regret, constatăm că regulatorul este ghidat de alte priorităţi.

- Lichidarea celor trei bănci este o condiţie a partenerilor externi, inclusiv a FMI. La ce aspecte esenţiale trebuie să fie atrasă atenţia în cadrul procesului de lichidare, pentru a nu duce la agravarea situaţiei şi aşa precară din acest sector?

- Un prim aspect ţine de faptul că tergiversarea lichidării acestor trei bănci costă tot mai mult şi mai mult. Procesul este deja prea întârziat. Ba mai mult, se împart numeroase bunuri, deşi oficial licenţa acestor bănci este încă valabilă. Există neconcordanţe legale admise de către regulator.

Ce aspecte trebuie luate în calcul în procesul de lichidare? Aspectele cu deponenţii sunt într-un fel rezolvate, prin punerea în seama contribuabililor a întregii poveri. Totodată, în linii mari, cei care muncesc în aceste trei bănci deja intenţionează să plece la alte bănci. Nu văd careva presiuni serioase din partea angajaţilor, chiar dacă se încearcă anumite acţiuni prin filiera sindicatelor.

De asemenea, nu cred că vor apărea careva blocaje în gestionarea banilor publici, pentru că sistemul trezorerial va fi preluat de o altă bancă. Dar lecţia celor trei bănci trebuie învăţată, iar concluziile trase. Din păcate, nu văd astfel de porniri. Există semnale că cele trei bănci aflate sub supraveghere specială, pe lângă faptul că au probleme cu transparenţa acţionariatului, au preluat anumite practici proaste de la cele trei care vor fi lichidate. Respectiv, BNM admite perpetuarea situaţiei şi a ilegalităţilor în sectorul bancar. Nu văd determinare şi acţiune în deciziile BNM.

- Cel mai probabil, fraudele de la cele trei bănci vor fi investigate în continuare de compania Kroll. Ce aşteptări aveţi de la această investigaţie?

- Sunt lucruri diferite, ce aşteptări avem de la investigaţie şi care va fi compania care va face această investigaţie. De la cea de-a doua etapă ne aşteptăm la o veritabilă investigaţie cu elemente penale şi, evident, recuperarea banilor ajunşi în off-shore sau jurisdicţii dubioase. Cred că acestea sunt aşteptările întregii societăţi, dar şi ale celor care activează în domeniul finanţelor, pentru a recăpăta măcar puţin câte puţin din încrederea şi transparenţa de altădată. Pe de altă parte, am dubii că Kroll va fi onorat cu acest contract de investigare şi recuperare. Motivul este simplu. Nu exclud că, dat fiind existenţa unui singur ofertant, licitaţia va fi anulată şi anunţat un alt tender. Şi atunci perpetuarea procedurilor de selectare va mai dura. Cred că este şi în interesul anumitor personaje de la guvernare ca acest proces să fie tărăgănat, având în vedere că se simt cu musca pe căciulă.

- În opinia Dvs., de ce alte companii internaţionale cu renume nu au manifestat interes pentru această investigaţie?

- E simplu. Dacă ne uităm atent la procedura de lansare a celei de-a doua etape de achiziţionare a serviciilor de investigaţie, observăm că invitaţia de participare nu a fost făcută publică, ci trimisă direct la patru companii. Una dintre acestea este Kroll, cunoscută drept companie de investigaţie şi recuperare, însă celelalte trei sunt companii de audit, iar profilul lor din start nu le permite să participe la etapa a doua de investigaţie. Mai mult decât atât, compania de audit KPMG este în conflict de interese cu BNM, pentru că este auditorul acesteia. La PricewaterhouseCoopers a activat chiar guvernatorul BNM, dar şi alţi conducători din ţară. Prin urmare, era şi de aşteptat că doar o companie putea să aplice pentru aceste servicii. Eu nu exclud că scurgerile de informaţii care s-au făcut din primul raport Kroll ar fi avut intenţia de a descuraja Kroll să participe la a doua etapă. Aceasta, însă, au avut curajul şi încăpăţânarea să-şi depună oferta.

Acum mă întreb dacă în prima etapă BNM a avut o listă de companii de investigaţie, printre care nu erau companii de audit, de ce în etapa a doua invitaţiile nu au fost trimise anume acestor companii specializate? Cred că situaţia s-a modelat astfel încât să se obţină un singur ofertant. Decizia aparţine exclusiv BNM - regulatorul a solicitat aceste servicii, fiind o instituţie independentă. Ulterior, BNM va expedia decizia luată Comitetului de stabilitate financiară, după care va fi luată o decizie finală. Întrebarea care apare acum este cine sunt membrii acestui Comitet – politicieni, miniştri, care au conexiuni politice, dar şi conexiuni cu companiile de audit. Prin urmare, ar fi corect ca aceştia să se abţină să dea sfaturi. În acest caz, ne întrebăm ce doreşte de fapt BNM: o decizie sau o acoperire a lipsei de decizie?

- Unii experţi susţin că lichidarea celor trei bănci înseamnă de fapt că miliardul furat nu va mai fi recuperat, iar astfel se vor şterge toate urmele. Care este părerea Dvs. la acest subiect? Lichidarea băncilor va ajuta sau va îngreuna recuperarea banilor?

- Procedura de lichidare trebuie urmată strict conform legislaţiei, iar tot ce ţine de investigare şi recuperare să se desfăşoare în paralel. Este vorba de două procese total separate. Asta ar însemna, cu siguranţă, că nicio înregistrare electronică sau pe hârtie nu poate fi lichidată. Ele trebuie puse la dispoziţie oricând vor fi solicitate de cei preocupaţi de investigaţia şi recuperarea banilor pierduţi.

Interviul integral este disponibil pe profit.md.