Serghei Cebotari: „MAIB devine un adevărat brand de ţară, un activ valoros şi la nivel regional”

Lider al sectorului bancar, în topul clasamentelor naţionale şi internaţionale, Moldova Agroindbank continuă să dea tonul pe piaţa financiară, dictând tendinţele prin stilul rafinat de banking, prin luările de poziţie sau susţinerea unor importante fenomene care încurajează excelenţa şi dezvoltarea societăţii.

În luna mai, MAIB a sărbătorit 28 de ani de activitate. Despre realizări, noile provocări şi obiectivele spre care aspiră, revista Business Class a discutat cu Serghei Cebotari, Preşedintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank.

Business Class: Stimate dle Cebotari, sectorul bancar pare să fi revenit în albia normalităţii, după o perioadă destul de agitată. Cum apreciaţi situaţia din sectorul bancar de la înălţimea celor 28 de ani de activitate pe care îi marchează Moldova Agroindbank în luna mai?

Serghei Cebotari: Într-adevăr, sectorul bancar a depăşit criza de imagine cu care s-a confruntat pe parcursul ultimilor 5 ani, iar măsurile întreprinse pentru a o soluţiona au rezultat într-o concurenţă sănătoasă, dar şi foarte acerbă, care va fi doar în beneficiul sectorului şi al societăţii.

MAIB, fiind o bancă de importanță sistemică, este poziţionată foarte bine pentru a-şi menţine şi consolida poziţia de lider al sectorului bancar din RM. Este o poziție pe care întreaga echipă actuală, dar şi cele precedente au construit-o cu grijă de-a lungul timpului, iar rezultatul reflectă încrederea pe care clienții o au în noi. Fără modestie, declar că MAIB devine un adevărat brand de ţară, un activ valoros şi la nivel regional.

În ultimii 5 ani, MAIB a înregistrat o creștere impresionantă a portofoliului de clienți, de la 593 mii în 2014 la 903 mii în 2018, ceea ce reprezintă o majorare cu 52%. Reieșind din rezultatele anului 2018, la majoritatea indicatorilor de bază, cum ar fi active, credite, depozite, profit net deţinem mai mult de 1/3 din piaţă. La fel, aş vrea să menţionez un lucru foarte important - că din totalul creditelor noi acordate în 2018 pe sistem MAIB deţine o cotă de 36%, ceea ce reconfirmă încrederea clienţilor în bancă şi susţinerea constantă pe care le-o oferim. În general, ne bucurăm că tot mai mulţi clienţi optează pentru produsele şi serviciile Moldova Agroindbank. Aceasta înseamnă că MAIB are o pondere considerabilă în dezvoltarea sectorului real al economiei Republicii Moldova, inclusiv segmentul persoane fizice.

– Aţi menţionat mai sus concurenţa, care odată cu intrarea unor investitori străini de renume, devine tot mai acerbă. Care sunt avantajele MAIB în aceste circumstanţe?

– Evident că odată cu venirea grupurilor internaționale – cele prezente, dar şi cele care urmează să vină - concurența va fi dură, însă rezultatul pe care îl are astăzi MAIB vine după multă muncă și perseverență. Or, asta înseamnă că avem rădăcinile destul de adânci şi cunoaştem piaţa în cele mai mici detalii, ceea ce ne permite să ne consolidăm permanent poziția, punând accent pe guvernanța internă, pe transparenţa întregii structuri organizatorice şi a proceselor, în același timp fiind mereu în pas cu tendinţele, iar uneori dictând noi înşine trendul.

Şi pentru că m-aţi întrebat de avantaje, ceea ce asigură competitivitatea MAIB este: echipa profesionistă, curajoasă și loială; viteza de reacție şi adaptabilitate; tehnologizarea și digitalizarea proceselor. În plus, susţinerea de care ne bucurăm din partea acţionarilor tradiţionali, dar şi a celor noi veniţi are un rol foarte important în toate procesele pe care le desfăşurăm.

– Ce semnifică modificarea structurii acţionariatului MAIB prin venirea consorțiului HEIM Partners? Această schimbare va influenţa cumva strategia de dezvoltare a băncii? Extinderea peste hotare rămâne în vigoare?

– Pentru MAIB, dar şi pentru întreaga societate, venirea noilor acționari este un eveniment foarte important. Consorțiul de investitori HEIM Partners este format din Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD), Horizon Capital din SUA şi Invalda INVL din Lituania. Prin această tranzacție, MAIB a atras un investitor financiar puternic şi experimentat, capabil să asigure în continuare dezvoltarea durabilă şi dinamică a băncii. 

În ceea ce ţine de strategie, sunt trasate linii majore clar delimitate pe termen lung, însă acestea pot suferi careva modificări în dependență, pe de o parte, de viziunile acționarilor, iar pe de altă parte - de coordonatele macroeconomice stabilite de autorități. La această etapă, schimbările care urmează nu ţin atât de strategie, cât de organizarea proceselor de business şi ajustarea structurii organizatorice, în special în ceea ce ţine de activitatea pe segmentul Retail. Acestea vor avea un impact pozitiv asupra băncii şi se vor materializa într-o viteză mult mai mare şi într-un nivel de recunoaştere a brandului, aşa-zisul top of mind, mult mai înalt. 

Referitor la extinderea peste hotare a Moldova Agroindbank, în continuare nu excludem prezenţa fizică în regiune, dar, ca obiectiv, vom intra pe alte pieţe iniţial prin mediul virtual.

– Indicii făcuţi publici de Banca Naţională a Moldovei indică o înviorare a creditării. Plus la aceasta, MAIB a îmbunătăţit semnificativ şi calitatea portofoliului de credite. Acum câţiva ani, lucrurile stăteau exact invers.

– În opinia mea, motorul creditării constă inclusiv în capacitatea de previziune și de încredere. În contextul crizei bancare declanşate în 2014, lichidării celor trei bănci şi migrării clienților la alte bănci, reformarea sistemului bancar odată cu implementarea standardelor Basel III, această încredere a scăzut semnificativ. Revigorarea creditării înregistrată în ultimul timp, pe de o parte se datorează recuceririi încrederii societăţii de către sistemul bancar – fapt extrem de important pentru stabilitatea întregului sistem, iar pe de altă parte denotă o înviorare a sectorului economic.

În ceea ce ţine de Moldova Agroindbank, pentru a ne diferenția de celelalte bănci, urmărim o creștere organică şi stabilă. În ultimii ani, în goana după cota de piața cât mai mare, băncile au ajuns să-şi asume riscuri majore, prețul acestor evoluții fiind deteriorarea portofoliului de credite. Noi, în schimb, punem accent pe o creștere calitativă și ne axăm pe interacțiunea permanentă cu clienții prin intermediul celor 67 de sucursale ale băncii din întreaga țară.

Pe parcursul anului 2018, calitatea portofoliului de credite al MAIB a continuat să se îmbunătăţească, rata creditelor neperformante (NPL) diminuându-se de la 11,6% până la 6%, datorită măsurilor sporite de prudență. Astfel, MAIB înregistrează un nivel înalt de calitate comparativ cu media pe sistem de 12,5%.

Prudența, dialogul deschis și transparent sunt instrumentele prin care reușim să ne atragem clienții, întrucât ei se simt în siguranță și știu că pot conta pe susţinerea noastră.

– Digitalizarea activității bancare este o tendinţă generală şi, după cum menţionează experţii în domeniu, este viitorul sectorului bancar. Cum se poziţionează MAIB la acest capitol, cât de repede înaintează în această direcţie?

– Digitalizarea a încetat să mai fie o tendinţă. Este deja o necesitate absolută. Banking-ul trebuie să avanseze pe calea digitalizării pentru a putea să țină pasul atât cu așteptările clienților, cu schimbarea profilului consumatorului, cu schimbarea generațiilor, cât şi cu valul tehnologizării care cuprinde tot mai multe companii şi industrii, unele concurând direct cu băncile pe anumite segmente.

De aceea, în anul 2018, echipa MAIB a activat eficient pentru a construi un ecosistem complex care să se integreze eficient cu multiplele sfere de activitate ale clienților noștri, pentru fidelizarea lor maximă, minimizarea cheltuielilor operaționale şi sporirea veniturilor.

Nu aş putea spune dacă implementăm repede digital banking sau nu, prefer să operăm cu cifre. În anul 2018 atestăm 58% clienţi persoane fizice şi peste 60% clienţi persoane juridice care utilizează activ platforma de deservire bancară la distanţă Internet Banking. Tendinţa generală este de a migra foarte rapid spre Mobile Banking, în condiţiile în care accesarea Internetului de pe dispozitivele mobile se extinde considerabil de la an la an. Am făcut o alegere conștientă de strategie digitală. Odată cu creșterea importanţei canalelor alternative şi digitalizarea activității, suntem siguri că acest procent va creşte.

Pentru a economisi timpul clienţilor şi a spori confortul bankingului, MAIB a implementat mai multe tipuri de canale digitale: transferuri P2P (de la card la card), transferuri T2C (transferuri la card), transferuri CbC (cash by code), EASI Banking pentru persoane juridice şi am lansat într-un timp foarte scurt aplicația mobile banking – MAIBank, deocamdată în regim pilot, însă deja avem peste 25000 utilizatori activi. Din moment ce gradul de educație financiară va creşte în societate, bineînțeles că şi numărul utilizatorilor va avea un trend ascendent. Iar băncile, MAIB inclusiv are un rol important în sporirea culturii financiare. Până la urmă, transformarea digitală depinde nu doar de cum lucrează tehnologiile informaționale, dar și de dinamica cererii de produse bancare a generației tinere.

Sigur că vorbim de investiții solide în aplicații, în noi platforme IT, produse şi servicii open banking, resurse care sunt direcționate spre digitalizarea proceselor, a plăților sau în procesarea datelor. Asta presupune nu doar o interfață prietenoasă (user friendly), ci şi un nivel mai înalt de accesibilitate la produse financiare digitale, comunicare calitativă cu clientul online – un fel de „Amazon bancar”. MAIB nu îşi doreşte doar „go digital”, ci şi „be digital”, adică să fie acolo unde este clientul, să-i ofere flexibilitatea de a-şi gestiona de la distanţă un portofoliu vast de produse conform dorinţelor şi necesităţilor sale.

– În felul acesta, treptat se poate trece la o adevărată bancă virtuală sau puneţi în continuare accentul pe prezenţa fizică?

– La nivel internațional mai multe bănci au ales să dezvolte entități distincte (neo-Banks), care să deservească clienții digital, la costuri mult mai mici. În acelaşi timp, digitalizarea permite trecerea frontierelor şi penetrarea altor piețe fără o prezenţă fizică obligatorie. MAIB nu face o excepție! Însă asta nicidecum nu înseamnă că vom renunța la contactul direct dintre angajaţii băncii şi clienți. Vom menține un dialog apropiat indiferent de canalul de comunicare.

– În acelaşi timp, riscurile care vin odată cu digitalizarea nu sunt de neglijat. Atacurile cibernetice fac subiectul ştirilor destul de des. Cum se protejează MAIB pe acest segment?

– Sigur că înțelegem care sunt provocările atunci când digitalizezi o afacere. Online mereu există riscul fraudei sau al furtului. Suntem conştienţi că riscul asociat inovației financiare și provocările la adresa securității cibernetice sunt dificil de gestionat, chiar în condiţiile unei pregătiri excelente.

Tocmai din acest considerent, pe lângă investițiile considerabile în digitalizare, lucrăm activ, pe de o parte, la asigurarea securității tehnologiilor informaţionale, ce ține de verificări eficiente pentru depistarea celor mai vulnerabile active şi echilibrarea apetitului de risc în funcție de acestea, iar pe de altă parte fortificăm rezistenţa băncii pentru a ne adapta rapid și a preveni aceste riscuri, inclusiv prin investiţii suplimentare, după cum am menţionat mai sus.

Conform unor statistici, 1/3 din fraudele economice sunt comise de hackeri în urma atacurilor cibernetice. Noi înțelegem mediul în care activăm şi nu facem concesii atunci când se impune asigurarea riscului digital și oferirea celor mai bune şi sigure produse bancare. De aceea, MAIB va acorda o atenţie sporită riscului tehnologiilor informaţionale.

– Pe lângă provocarea digitalizării, băncile trebuie să se conformeze şi să implementeze cu paşi rapizi prevederile Basel III. Ce presupun acestea şi ce impact au asupra dezvoltării sectorului bancar?

– În general, Basel III este un subiect complex, probabil mai interesant pentru bancheri decât pentru publicul larg, dar voi încerca să evit la maximum noţiunile tehnice, pentru a face lumină la acest capitol. Cadrul juridic aferent pachetului Basel III este agresiv, dar absolut necesar! Spun „agresiv” pentru că presupune o  săritură exigentă a sistemului bancar din Republica Moldova, de la Basel I la Basel III, după o perioadă foarte scurtă de implementare a principiilor Basel II, iar pentru aceasta băncile trebuie să dea dovadă de o capacitate de adaptare foarte înaltă într-o perioadă foarte restrânsă. Comparativ cu piețele din regiune, în Republica Moldova etapa de tranziție este foarte scurtă, într-un fel sărim peste o etapă, iar aceasta creează dificultăți.

Ce implică standardele Basel III? O abordare mai exigentă faţă de gestionarea riscului operaţional, riscului de credit, riscului de piaţă şi riscului de contraparte, precum şi noi cerințe de lichiditate şi de capital atât cantitative, cât și calitative și un indicator de îndatorare pentru bănci. Deşi nu este simplu să le implementezi, înţelegem că acestea sunt absolut necesare pentru stabilitatea şi siguranţa sistemului bancar. În plus, partea bună este că excedentul de lichiditate care există în sistem ne permite să facem față mai ușor cerințelor de provizioane, ne permite să navigăm cu brio prin procesul de adoptare şi implementare a noilor cerințe Basel III. Aceasta nu înseamnă, totuşi, că excesul de lichiditate nu vine cu costuri foarte mari pentru bănci.

Sunt sigur că beneficiile Basel III depășesc costurile implementării, deoarece un sistem bancar stabil este piatra de temelie a dezvoltării durabile, cu efecte benefice pe termen lung. Iar dacă e să mă refer la strategia și modelul de business al MAIB din acest punct de vedere, atunci acestea sunt deja ajustate la noile cerințe.

– În condiţiile în care băncile au făcut un salt enorm şi practic activează  în conformitate cu alte standarde, mult mai înalte, decât cele de acum un an, în ce măsură este societatea pregătită să se adapteze la acestea?

– Aveţi perfectă dreptate. Evoluţiile din sistemul bancar trebuie să fie însoţite de un nivel mai înalt de cultură financiară a populaţiei. Iar din acest punct de vedere noi ne ciocnim cu adevărate provocări şi paradoxuri. Pe de o parte, este generaţia tânără pentru care  digitalizarea este la ordinea zilei, iar pe de altă parte - mai avem încă cetăţeni care ţin banii la ciorap. Pe de o parte, vorbim despre o societate care încă folosește foarte mult cash, iar pe de altă parte vorbim despre eforturi de transparentizare prin intermediul plăților fără numerar. La acestea se mai adaugă şi faptul că noile cerinţe Basel III impun un alt fel de banking, regulile căruia sunt puţin cunoscute publicului larg.

În acest context, este evident că fără o educaţie financiară temeinică, viteza pe care ne-o dorim, cel puţin noi la MAIB, nu poate fi atinsă.  Apropo, nivelul scăzut de încredere faţă de sistemul bancar vine şi din necunoaşterea fenomenelor economice şi financiare.

Din aceste considerente, avem nevoie stringentă de a îmbunătăţi semnificativ cultura financiară a fiecărui cetăţean, aceasta fiind şi o premisă pentru o dezvoltare economică stabilă şi de durată. MAIB deja face acest lucru prin organizarea seminarelor de instruire financiar-bancară pe diferite segmente de clienți în cadrul Centrului pentru tineri „MAIB Studio Avanti”. Totuşi, se zice că cu o rândunică nu vine primăvara. Este necesar să ne concentrăm eforturile pentru a asigura accesul unui public cât mai larg la noțiunile de educație financiară prin informare continuă.

Este evident că nu vom putea schimba lucrurile pe acest segment peste noapte. Dar pe termen lung, este nevoie să facem primii pași spre o educație financiară de masă, avem nevoie de o Strategie națională de educație financiară. În acest proces ar trebui să fie implicați, pe lângă băncile comerciale, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei, Asociația băncilor şi alte instituții cointeresate.

Trebuie să avem un mesaj coerent şi corect pentru diferite segmente de clienți, pentru că băncile îşi doresc să fie instituții de creditare, un motor puternic de susținere a economiei reale.