InfoMarket: "Banca Națională a Moldovei scoate băncile comerciale din maratonul valutar"

Pentru început BNM prin propriul exemplu, începând încă din 2012-2013 a atras băncile din Moldova în jocurile sale valutare, provocându-le să fie mai active în balansarea inflaționistă – scopul principal al regulatorului (pe atunci în țară se atesta un proces deflaționist). Acum, aceeași Bancă Centrală le-a condamnat, într-un anumit sens.

Agenția InfoMarket a scris în repetat rânduri despre faptul că anume BNM a provocat jocul de pe piața valutară. În 2012-2013 a cumpărat valută în volume enorme și într-un sfârșit a atras atenția altor subiecți de pe piață. Acești au intrat în joc, de la început respectând regulile impuse de BNM, iar mai apoi și-au stabilit propriile reguli.

E ca în cazul copiilor, cineva se dă în leagăn, își faci viteză...iar asta atrage alți jucători, care încep să se legene în unison...și într-un sfârșit cel care a venit la urmă mai rămâne în scrânciob, iar cel care a venit primul și și-a făcut viteză prea mare, cade. Dar, regulatorul are pârghii și nu are de gând să ajungă în afara jocului. Nu credeți? Majorarea fără precedent a ratei de refinanțare de la 8,5 la 13,5% de pe data de 17 februarie 2015, printr-o decizie simplă a Consiliului de administrare al BNM, este ca în cazul în care mama își cheamă acasă acei copii, care au încercat să se legene în locul ”stăpânului scrânciobului”. Acum leagănul poate fi oprit, sau poate fi legănat din nou, dar deja se cere o analiză – e nevoie oare să-i mai faci viteză?

Prin majorarea ratei de refinanțare de la 3,5% în luna noiembrie până la 13,5% în luna februarie (în trei luni), BNM a creat un precedent al imprevizibilității. Cu același succes, Banca Națională ar fi putut majora rata și cu 20 sau 30 la sută. Pe de altă parte, BNM a pus pe umerii băncilor responsabilitatea pentru devalorizarea valutei naționale. Da, la devalorizare participă cei care au resurse libere și băncile joacă în această piesă deloc ultimul rol. Cu o creștere atât de mare a ratei de refinanțare, regulatorul le spune: vreți să jucați la curs, țineți o problemă în plus.

Iar problema există și încă una serioasă, ce atinge tot businessul moldovenesc. În soluționarea acestei probleme valuta merge pe planul doi, cel puțin.

Deci, BNM încearcă să sterilizeze masa de lei prin creșterea ratei. Cică, băncile vor fi nevoite acum să majoreze rata la credite și cei care au luat împrumuturi, acum vor direcționa banii liberi nu la acumularea masei monetare, inclusiv la procurarea valutei, ci la achitarea ratei. Iar oamenii care vor crede în leu și vor vedea profit în ratele mari de la depozite, vor vinde valuta în favoarea depunerilor profitabile.

Este, însă, și o altă latură. Businessul care s-a împrumutat, acum va depune mult efort pentru a returna creditele la o rată procentuală mai mare. Vor fi puțini cei care vor risca să se împrumute în aceste condiții și vor prefera să aștepte. Și dacă businessul, care a mizat pe 8-10% rată anuală în lei în calitate de investiții pe termen lung, iar acum va fi nevoit să plătească măcar în jumătate mai mult – 14-15% (dacă va avea noroc), poate să-și îngroape afacerea. Și asta pe fundalul unui eșec în economie, când chiar și cele mai pesimiste prognoze pun recorduri negative. Adică, în cel mai bun caz vânzările se stopează. Nimeni nu intenționează să se miște în astfel de situații, preferând să aștepte.

Toate astea indică asupra faptului că acum băncile vor fi interesate în consolidarea leului. Iar băncile, cum am spus mai sus, nu sunt ultimii jucători pe piața valutară. Băncile, ca și acum zece ani, trebuie să se adune în cadrul Asociației lor și să încerce să reglementeze independent cursul, astfel scuturând din aroganța caselor de schimb. Desigur, decizia le va costa, dar jocul se merită, deoarece în cazul în care debitorii vor falimenta pe un capăt și vor renunța la gaj, ce vor face băncile cu atâtea imobile? Asta în condițiile în care piața imobiliară nu doar că stagnează, ci s-a prăbușit.

A fost interesantă declarația Guvernatorului BNM, Dorin Drăguțanu, la conferința sa de presă de marți: Valută este în țară. Trebuie să-i convingem pe cei care o dețin că a venit timpul să o vândă.

Apropo, timpul chiar a venit. Marți dimineața cursul leului a căzut cu un leu, la amiază s-a mai devalorizat un pic, iar la finalul zilei (după conferința Guvernatorului BNM) aproape a revenit la indicatorul de dimineață. Și astea sunt datele pieței interbancare, care de cele mai multe ori sunt închise pentru consumatori. Într-un anumit sens putem vorbi despre limită. Deja ”mâine” cei care dețin dolari și euro îi vor duce câte puțin la casele de schimb pentru că trebuie să se întrețină cu ceva, iar produsele alimentare nu sunt vândute în Moldova contra valută. Mai vine și timpul achitării facturilor pentru luna care a trecut.

Odată cu învestirea noului Guvern, lucrurile din țară se vor aranja încet la locurile lor. Este adevărat că nu trebuie să ne așteptăm că dolarul va costa 12-13 lei, dar este probabilă așteptarea să avem un dolar care va costa 16 lei, iar valuta europeană – 19 lei.

Banca Națională are multe instrumente de influență pe piața valutară, dar preferă să apuce jăraticul cu mâinile băncilor comerciale, care, apropos, nu sunt fără păcat – au jucat pe piață după exemplul BNM și acum sunt nevoite să plătească. Iar împreună cu ele se răsplătesc și mii de clienți, persoane juridice și fizice.

Rămâne deschisă doar o singură întrebare, cum schimbăm indicatorul M0 – masa monetară aflată în circulație. La finele lunii decembrie 2014, banii în circulație însumează 17,5 mlrd lei, exact atât cât a fost și în decembrie 2013. Întrebarea este dacă BNM nu a recurs la serviciile ”mașinii de tipărit” în ianuarie – februarie 2015. Până acum indicatorii vorbesc despre faptul că mașina de făcut bani nu a fost pornită, ceea ce ar însemna că în scurt timp nu se va ajunge masă monetară pentru presiuni asupra pieței valutare. Simplu, nu vor ajunge lei și asta pe fundalul creșterii ratei la credite.

Piața are nevoie astăzi de noutăți pozitive. Învestirea noului Guvern, este o noutate pozitivă indirectă. Lipsa datelor proaste privind masa de lei este o noutate bună. Totuși, ne pare rău pentru Guvernatorul BNM, care prea moale și delicat a încercat să explice pieței situația reală. Dacă primul Guvernatorul al BNM, Leonid Talmaci (actualul președinte al Moldindconbank) ar fi explicat situația cursului de schimb, (deși el evită de fiecare dată să vorbească despre curs, nemaivorbind despre ieșirea la o conferință de presă), puțin probabil să fi fost atât de delicat. Cel mai probabil declarația lui se limita la următoarele: cei care încearcă astăzi să prăbușească leul, mâine își vor număra pierderile. Poate doar așa, într-o formă mai dură, piața înțelege cine dictează regulile balului. Deși și stăpânul balului, într-o anumită perioadă, și-a supraapreciat puterile și acum rezolvă probleme, inclusiv, impunându-i și pe alții să o facă.

Și băncile au devenit tot mai interesate în stabilizarea situației și ca rata de refinanțare să cadă cel puțin la un indice format dintr-o cifră. Băncile nu au de unde alege și trebuie să facă acest lucru rapid, în caz contrar vom intra într-o recesiune de durată în economie, care și așa este într-o situație precară. Numărătoarea merge în săptămâni pentru a stabiliza situația și pentru a reveni la rata de refinanțare de la începutul lunii februarie. Atunci și piața va răsufla ușurată și businessul va începe să lucreze.