Grigore Furtună (LBM): "Devalorizarea leului față de dolar putea să fie de 3-4%, nu mai mult"

Vă prezentăm în continuare dialogul dintre Valentina Ursu și economistul Grigore Furtună, membru al Ligii Bancherilor din Moldova (LBM), publicat pe europalibera.org.

Europa Liberă: Cine are de pierdut și cine câștigă de pe urma deprecierii monedei naționale?

Grigore Furtună: Perdant este țara în întregime și fiecare cetățean al ei. Fiindcă în primul rând de la o monedă cum este leul moldovenesc care aveam încredere bună se pomenește cu o monedă de care lumea se străduie să fugă. Și aceasta e o pierdere colosală. A readuce încrederea în leu va fi mult mai greu decât a o pierde.

- L-am auzit pe guvernatorul Băncii Naționale, domnul Drăguțanu, care spunea că deprecierea leului ar fi cauzată de factori fundamentali pe plan regional care nu pot fi eliminați prin niște măsuri administrative ale Băncii Naționale.

- El poate să spună orice. Eu îl ascult cu respect, că e capul Băncii Naționale, dar mă gândesc la punga mea, nu la aspectul regional și așa cred că o face orice om. Aspectul regional e pentru a explica, a scrie niște relatări către Parlament, guvern, sau Fondul Monetar, Banca Mondială, dar pentru mine, cetățean aparte, sunt în pierdere. De la 15 lei un euro să ajung la 20 de lei, eu sunt în pierdere.

- Bine, dar se depreciază rubla rusească, se depreciază hrivna ucraineană.

- Nu avem noi nimic comun cu trebile acestea, să nu spună această poveste. Deprecierea hrivnei sau deprecierea rublei au aspecte interne ale acelor țări, nu regional, deoarece deprecierea rublei favorizează exportatorii ruși și defavorizează importatorii ruși, și lovește în cetățeanul de rând fiindcă Rusia este ca noi, un importator foarte activ, are o pondere a importului destul de ridicată în produsul intern brut. Tot așa și Ucraina. Dar noi nu avem de pierdut sau cumva în chestiunea aceasta.

- Ce este la mijloc?

- Sunt niște lucruri care trebuie să fie expuse clar: ce s-a întâmplat cu apariția acestei cerințe colosale de valută străină în țara noastră? Înseamnă că Banca Națională și-a permis ca în circulație să apară o masă colosală de lei și leii aceștia exercită presiune asupra valutei și asta e tot – una. Doi, țara noastră nu lucrează după modelul conlucrare-coordonare între guvern și Banca Națională. Dacă ar fi fost așa, se gândeau ce să facem, cum să procedăm, să nu ne ocupăm cu mânuirea piețelor numai prin cursul leului către valutele externe. Nu. Trebuie să ne ocupăm și cu alte lucruri, cu producerea, cu favorizarea producerii producției care ar înlocui importul etc. Noi nu ne ocupăm cu treaba aceasta. Dacă auzim noi istoria asta că s-a acordat așa o susținere Băncii de Economii, după ce a  avut loc așa o pierdere de capital al acestei bănci, vazăsică, aceasta nu se duce în aer, rămâne aici, la noi și se exprimă prin ce? Prin faptul că în circulație a apărut o masă colosală de lei care cer valută. Și e tot. La noi nu a crescut importul fizic, importul produselor principale pe care le aduce țara noastră din afară nu a crescut în mod fizic, dar crește prin ce? Prin faptul că leul se depreciază.

- Leul a pierdut foarte mult din valoare față de dolarul american. Experții spun că devalorizarea leului moldovenesc față de dolar s-ar mai datora și perioadei rece, perioadă în care se procură tot mai mulți carburanți.

- Devalorizarea putea să fie de trei-patru procente, nu mai mult. Deprecierea față de dolarul american are altă proveniență, în viziunea mea. Economia americană are o înviorare și ca rezultat avem fortificarea dolarului, nu numai față de leul moldovenesc. Se schimbă și proporția dolar-euro, ea nu e aceea care a fost la începutul acestui an, ea s-a schimbat. Așa că mai mult este acest factor.  Dar că avem de procurat carburanți – nu. Noi acolo avem un singur lucru – ce s-a întâmplat cu masa de lei în circulație. Nimeni nu analizează.

- Dumneavoastră ați spus că pierde cetățeanul de pe urma deprecierii monedei naționale. Dar cine câștigă de pe urma devalorizării leului?

- Numai două categorii sunt în câștig: acei care au export sigur și esențial și acei care sunt recipienți de remitențe fiindcă în țară vin din afară euro sau dolari. Remitențele de la cetățenii noștri care lucrează în Europa sau în Rusia, sau în Ucraina etc. vin în dolari sau în euro și cetățenii care le primesc sunt în câștig relativ, dar ceilalți sunt în pierdere.

- Am putea să asistăm la noi majorări de prețuri?

- Noi ne-am îndepărtat puțin de temă într-un aspect. Este un contingent de agenți economici care au împrumuturi esențiale valutare de la băncile noastre, Iar băncile noastre au anumite datorii valutare externe. Vor apărea, dacă nu au apărut deja, probleme cu rambursarea creditelor valutare fiindcă numai agenții economici care au export sigur nu vor suferi din această cauză, dar acei care au export nesigur, la care exportul nu este dominant în fluxul bănesc vor înfrunta serioase probleme.

- Ce probleme ar putea să apară?

- Pentru ca să achite valuta, practic, în aceleași fluxuri în lei, ei trebuie să cumpere valută, înseamnă că agenții economici vor cheltui mai mult, înseamnă că le va rămâne mai puțini bani și pentru dezvoltare, și pentru activitatea cotidiană. Dacă se duc mai mulți lei la procurarea valutei ca să fie achitat creditul luat în valută, înseamnă că mai puțini lei rămân pentru alte chestiuni. Băncile de acum trebuie să se ocupe cu treaba aceasta, cu ce le așteaptă cu fiecare împrumutat aparte. Sunt poate și persoane fizice care au luat credite valutare, nu știu, nu cunosc așa statistică. Va avea de suferit serios agricultura noastră fiindcă noi importăm îngrășăminte, mijloace de protejare, importăm tehnică, importăm semințe, totul importăm. Dar va trebui din veniturile acelea care au fost până acum obținute în lei să cumperi valută și să te achiți cu valută pentru import. Așa că problemele sunt serioase.

- Dumneavoastră, care cunoașteți bine ceea ce se întâmplă pe piața valutară, îi dați dreptate domnului guvernator Drăguțanu când spune că nu ar trebui să existe panică și că situația de pe piața valutară este „controlabilă și controlată”?

- E vorba că nu ar trebui, dar eu nu-mi asum așa o responsabilitate, să le spun la oameni: nu fugiți de lei. Nu pot să le spun așa ceva, că oricine mă întâlnește poate zice: „Băi, dacă am avut eu 15 mii de lei și puteam avea 1000 de dolari, iată, m-am pomenit cu 600 de dolari”. Ce să mai gândesc eu acolo? Acesta e comportamentul dictat de realități. Oamenii au experiența trecutului și se uită încolo, nu se uită la mine sau la domnul guvernator. Eu îl înțeleg fiindcă orice panică, orice agitație nu corespunde realităților, poate că mărimea e alta, dar nu pot să mă aliniez la el, la agitație că oameni buni, nu vă grăbiți să fugiți de lei.