Expert-Grup: Principalele tendințe din sectorul bancar

Sursa foto: expert-grup.org

Sectorul bancar dă semne clare de slăbiciune. Pe de o parte, evoluțiile economice afectează activitatea băncilor. Restricțiile impuse de Rusia vor cauza deteriorarea situației financiare a exportatorilor de produse agro-alimetare, în rezultat, acești agenți economici vor rambursa creditele bancare cu o mai mare dificultate, anunță Expert-Grup în publicația Analiza Creșterii Economice din Moldova MEGA (trim. IV, 2014).

Deprecierea monedei naționale, la fel, generează dificultăți pentru returnarea împrumuturilor bancare în valută. Pe de altă parte, continuarea partajărilor corporative și deciziile manageriale stranii, care, vădit, sunt orientate împotriva stabilității instituțiilor financiare, la fel, au un impact negativ important asupra sectorului bancar. În acest context, instituțiile publice sunt destul de pasive, iar intervențiile sale sunt întârziate, fapt ce permite augmentarea tendințelor negative.

Principalele tendințe în sectorul bancar conform Expert-Grup:

- Deprecierea monedei naționale a lăsat amprente și asupra activității bancare

Ieftinirea leului moldovenesc a determinat sporirea apetitului populației pentru plasarea economiilor în depozite valutare, în timp ce depunerile în lei au cunoscut o evoluție descendentă. Începând cu luna mai (2014) atragerea depozitelor valutare la termen a persoanelor fizice a crescut cu rate lunare mai mari de 30% față de anul precedent. Pe de altă parte, crearea depozitele la termen în lei a persoanelor fizice a înregistrat ritmuri negative de creștere în trimestrul III (2014). Astfel, pentru a se proteja de reducerea puterii de cumpărare a economiilor, provocată de deprecierea monedei naționale, persoanele își orientează economiile către depozite valutare.

- Redistribuirea economiilor populației în favoarea depozitelor valutare are efecte asupra ratelor de dobândă

Atragerea anostă a depozitelor în monedă națională a determinat băncile să-și ajusteze ratele dobânzilor. Pentru a face mai atractivă plasarea economiilor în lei moldovenești, băncile au stopat reducerea ratelor dobânzilor la depozitele în lei, iar din trimestrul II (2014) acestea au înregistrat o ușoară creștere. Pe de altă parte, ratele dobânzilor la credite în lei continuă să diminueze pe fondul unui mediu inflaționist relativ stabil. Totodată, creșterea resurselor, din contul majorării depunerilor valutare ale populației, permite băncilor să reducă ratele dobânzilor asociate depozitelor în valută. Deși se atestă o ușoară tendință de creștere, ratele dobânzilor aferente creditelor în valută au cunoscut o evoluție oscilatorie și, în linii mari, valorile acestui parametru au variat între 7-8%.

- Majorarea depozitelor în valută, practic, impune băncile să utilizeze mai activ aceste resurse

Astfel, în trimestrul III (2014) cea mai mare contribuție la creșterea creditelor noi acordate au avut-o împrumuturile în valută. Pe de altă parte, creditele acordate în lei după o majorare semnificativă în trimestrul I (2014) și-au temperat ritmurile de creștere în trimestrele următoare. Reducerea ritmurilor de creștere a determinat micșorarea contribuției creditelor acordate în lei la majorarea volumului total al împrumuturilor noi acordate.

- Se atestă deteriorarea calității portofoliului de credite din cauza încetinirii creșterii economice și deprecierii monedei naționale

Ponderea creditelor neperformante în total credite a constituit 12,3% în septembrie (2014) și a crescut cu aproximativ 3,4 p.p. față de decembrie (2013). În cazul Republicii Moldova, modificarea calității portofoliului de credite, în linii mari, poate fi explicată prin evoluția PIB-ului și a cursului de schimb. Estimările denotă că în decursul unui trimestru avansarea economică determină scăderea ponderii reducerilor pentru credite în total credite cu 0,04 p.p., iar creșterea PIB-ului înregistrată anterior cu 2 trimestre are o influență similară17. În trimestrele I – III (2014), din cauza încetinirii creșterii PIB-ului, s-a redus rolul creșterii economice în asigurarea calității portofoliului de credite. În trimestrul I (2014) contribuția procentuală a creșterii economice la formarea ponderii reducerilor la credite a fost de -7,2%, iar în trimestrul III (2014) rolul majorării PIB s-a redus la -2%. Deprecierea reală a leului moldovenesc față de dolarul SUA a contribuit la înrăutățirea calității portofoliului de credite, însă acest efect s-a diminuat în timp. În trimestrul I (2014) contribuția procentuală a deprecierii leului la formarea cotei reducerilor la credite a fost de 1,6%, iar în trimestrul III (2014) această influență constituia 0,4%. Cea mai mare contribuție la formarea ponderii reducerilor la credite o are evoluția anterioară a acestei variabile și anume nivelul înregistrat în trimestrul precedent.

- Pe lângă încetinirea creșterii economice și deprecierii monedei naționale, înrăutățirea calității portofoliului de credite a fost determinată și de o serie de factori non-triviali, rolul cărora, în perioada analizată, s-a accentuat

Contribuția procentuală a acestor factori la creșterea ponderii reducerilor la credite a fost de 6,5% în trimestrul I (2014) și de 2,2% în trimestrul II (2014). Factorii respectivi includ diverse variabile ce nu au fost incluse în model. Cel mai probabil, anume mișcările obscure din sectorul bancar al Republicii Moldova au fost componenta de bază asociată efectului produs de acești factori asupra reducerii calității activelor bancare. Această ipoteză este susținută de cel puțin 2 constatări. Băncile care au fost și sunt supuse „raidurilor corporative”, în prezent înregistrează o deteriorare mai rapidă a activelor. Scopul preluărilor ostile ține de obținerea controlului patrimoniului și utilizarea acestuia în scopuri ce, de multe ori, nu sunt compatibile cu stabilitatea financiară. La fel, „războaiele corporative” creează blocaje în activitatea băncilor, iar în acest mod este afectată performanța instituțiilor. Anumite bănci, chiar și în condițiile recepționării unor semnale clare de agravare a situației nu au întreprins măsuri de remediere sau au acționat prea târziu. Acest fapt induce ideea „dezinteresului intenționat” din partea conducerii instituțiilor financiare față de normalizarea situației la bănci.

- Înrăutățirea portofoliului de credite a determinat diminuarea nivelul de capitalizare a băncilor și a creat riscuri pentru stabilitatea sectorului

Creșterea soldului creditelor neperformante cu 19% în septembrie (2014) față de decembrie (2013), a cauzat majorarea sumei reducerilor calculate pentru pierderi la active şi angajamente condiționale cu 18,5% în aceeași perioadă de referință. Din cauza creșterii rapide a reducerilor calculate pentru pierderi la active şi angajamente condiționale, mărimea calculată, dar nerezervată a reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente condiționale s-a majorat cu 26,2%. Aceasta a afectat negativ capitalul normativ total, care s-a majorat doar cu 3,1% în septembrie (2014) față de decembrie (2013). În același timp, activele ponderate la risc s-au majorat cu 19,8%. În rezultatul acestor evoluții suficiența capitalului ponderat la risc s-a cifrat la nivelul de 19,8% în septembrie (2014) și s-a micșorat cu 3,3 p.p. față de decembrie (2013).