Antoine Gabizon (Mobiasbancă): “Ne confruntăm cu dificultăţi în procesul de recrutare a personalului la toate nivelurile”

Preşedintele BC „Mobiasbancă-Groupe Société Générale”, Antoine Gabizon, a acordat recent un interviu publicației Profit. Vă prezentăm în continuare un fragment din acesta.

Profit: Dle Gabizon, aţi preluat funcţia de preşedinte al BC „Mobiasbancă-Groupe Société Générale” cu un an în urmă. Cum a fost acest an pentru Dvs. personal şi pentru banca pe care o conduceţi?

Antoine Gabizon: Desigur, a fost nevoie de ceva timp pentru adaptare, iar Moldova nu a fost o excepţie. Acestea fiind spuse, pot afirma că am avut parte de o „aterizare” relativ uşoară, deoarece lucrurile la Mobiasbancă au mers şi merg bine, iar echipa este una bună.

La nivel personal, nu aş spune că a fost dificil să mă acomodez. În primul rând, având în vedere că în Moldova multe standarde sunt similare celor din Europa. În al doilea rând, eu deja am trăit şi activat în ţările vecine, România şi Ucraina.

– Cu ce provocări v-aţi confruntat în această perioadă?

– Problema forţei de muncă a fost şi rămâne o provocare majoră şi nu sunt sigur că ea va dispărea în viitorul apropiat. În prezent, fluctuaţia de cadre este foarte mare în Moldova, iar pe piaţă se înregistrează o lipsă de  angajaţi. O asemenea situaţie nu a fost înregistrată în niciuna din ţările în care am activat anterior.

– Ne puteţi oferi careva cifre la acest capitol?

– În cazul nostru, fluctuaţia de cadre reprezintă aproape 30%, inclusiv concediile pentru îngrijirea copilului. Acest lucru înseamnă că fiecare a doua persoană cu care te întâlneşti pe coridoarele băncii nu lucra în instituţia noastră cu doi ani în urmă. Cum poţi dezvolta banca, face schimb de experienţă, asigura o calitate consistentă a serviciilor şi promova cultura corporativă când fluctuaţia de cadre este atât de mare? Aceasta chiar este o problemă majoră.

În acelaşi timp, nu cred că suntem singura companie care se confruntă cu o astfel de dificultate. Este o problemă la nivel de ţară.

În plus, sistemul bancar nu pare să mai fie unul dintre cele mai atractive sectoare pentru candidaţi. Sectorul IT şi cel al comunicaţiilor devin mai atractive.

Şi nu în ultimul rând, mulţi tineri specialişti au venit la Mobiasbancă, cea mai mare bancă cu capital străin până nu de mult, cu scopul de a-şi îmbunătăţi CV-ul şi pentru a folosi numele băncii noastre drept o platformă de lansare în alte domenii. Din câte ştim, unii dintre cei care au plecat de la Mobiasbancă au ales să lucreze în alte sectoare, un număr foarte mic a decis să-şi continue activitatea în cadrul altor bănci, dar cea mai mare parte a plecat peste hotare. Nu sunt sigur că acest lucru contribuie pozitiv la dezvoltarea Republicii Moldova.

– Înseamnă acest lucru că la moment Mobiasbancă nu are suficiente cadre?

– Trebuie să recunosc faptul că ne confruntăm cu dificultăţi în procesul de recrutare a personalului la toate nivelurile. Cât priveşte fluctuaţia de cadre, situaţia este ceva mai bună la moment, având în vedere că am întreprins o serie de măsuri, inclusiv majorări de salarii. Consider că salariul nu este unicul lucru care menţine angajaţii într-o companie, dar, în acelaşi timp, compania nu îşi poate permite să nu le achite angajaţilor salarii competitive.

Anume din această cauză oferim angajaţilor posibilităţi de dezvoltare şi de îmbunătăţire a abilităţilor, inclusiv a celor manageriale. Organizăm numeroase traininguri. De exemplu, anul trecut, a fost creată o academie internă pentru pregătirea viitorilor manageri de filiale. Soluţionarea fenomenului fluctuaţiei cadrelor rămâne a fi principala noastră prioritate.

– Pe data de 18 mai va avea loc Adunarea Generală a acţionarilor Mobiasbancă în cadrul căreia vor fi analizate şi aprobate rezultatele anului 2017 şi vor fi stabilite sarcini pentru 2018. Cât de mulţumiţi credeţi că vor fi acţionarii de rezultatele înregistrate în 2017?

– Consider că rezultatele anului 2017, în general, sunt bune. Banca s-a dezvoltat, iar cota de piaţă a crescut la capitolul portofoliu şi numărul de clienţi activi.

Rezultatele financiare, de asemenea, sunt bune, deşi sunt ceva mai scăzute comparativ cu 2016. Dar dacă să fim sinceri, 2016 a fost un an excepţional. El a fost destul de mult „poluat” de ratele foarte înalte la hârtiile de valoare de stat şi la Certificatele Băncii Naţionale.  

Atunci când rata dobânzii la instrumentele financiare fără risc este de 25%, băncile nu sunt motivate să acorde credite şi să-şi asume riscuri prea mari. În plus, devaluarea valutei naţionale în 2016, de asemenea, a contribuit la creşterea profitului.

Nu ne plângem de faptul că am avut un an excelent în 2016, dar acel an nu a reprezentat o reflectare corectă a businessului nostru.

Dacă excludem aceşti doi factori, atunci rentabilitatea capitalului (ROE) de 19% înregistrat în 2017 este un rezultat bun. Pot spune că cel mai mare acţionar al Mobiasbancă este satisfăcut de rezultatele înregistrate. Sper că şi acţionarii minoritari vor înţelege situaţia şi, de asemenea, vor fi mulţumiţi.

– Ce lecţii ar trebui trase din ceea ce s-a întâmplat în 2016? Ar fi binevenită stabilirea unor limite în ceea ce priveşte volumul hârtiilor de valoare de stat pe care o bancă le poate achiziţiona?

– Consider că nu. Dobânzile înalte înregistrate în 2016 au fost rezultatul unor circumstanţe excepţionale. Este puţin probabil că situaţia se va repeta în viitorul apropiat. Băncile ar trebui să se focuseze pe activitatea lor de bază care este creditarea economiei.

– Anul trecut, Mobiasbancă a fost unica bancă mare care a primit autorizaţia BNM de a achita dividende pentru anul 2016. Pot acţionarii spera la dividende similare în 2017?

– Banca a achitat pentru 2016 dividende în mărime de 50% din profitul net înregistrat în acel an. Pentru 2017 banca a primit autorizaţia BNM de a achita, de asemenea, 50% din profitul net drept dividende. Acest lucru înseamnă că suma pe care o vor primi acţionarii va fi mai mică, deoarece şi profitul a fost mai mic. Decizia urmează a fi luată la Adunarea Generală a acţionarilor.

– Care este strategia băncii pentru 2018?

– Strategia noastră nu va suferi careva schimbări fundamentale în 2018. Vom continua să fim o bancă universală şi să găsim un echilibru între activităţile de retail şi cele corporative. Ne aşteptăm la activităţi similare celor din 2017.

Al doilea scop este să continuăm să investim în viitor, în acelaşi timp rămânând o bancă profitabilă. Asta înseamnă iarăşi să găsim un punct de echilibru între profitabilitatea curentă şi cea viitoare. Nu vom tinde să ne majorăm cota de piaţă cu orice preţ şi, la sigur, nu vom practica o politică de dumping. Aceasta este strategia noastră generală.

Vorbind mai detaliat, vom continua să depunem eforturi în mai multe domenii, inclusiv în cel al personalului, trainingurilor, lucrului asupra mobilităţii şi culturii corporative. În acelaşi timp, vom acorda o atenţie deosebită remunerării. De asemenea, vom continua să modernizăm şi să digitalizăm activităţile băncii. Avem încă multe de făcut la acest capitol.

Vom lucra şi la proiecte regulatorii. Scopurile stabilite de BNM sunt extrem de ambiţioase. Decizia de a trece de la Basel I direct la Basel III într-o perioadă foarte scurtă de timp a reprezentat o revoluţie gigantică. Este o adevărată provocare.

– Este aceasta o provocare chiar şi pentru Mobiasbancă?

– Da, este. Desigur, noi beneficiem de sprijinul Grupului Société Générale la capitolul know how. Totuşi, în activitatea de zi cu zi, ne bazăm pe angajaţii locali pe care trebuie să-i pregătim. Chiar dacă Mobiasbancă este o bancă relativ mare pentru piaţa locală, ea este o entitate mică pentru asemenea proiecte, costurile cărora sunt enorme.

– Aţi putea să ne daţi un exemplu de cerinţă care reprezintă o provocare extrem de mare?

– Cerinţa KYC - Know Your Client sau Cunoaşte-ţi Clientul. Acest proiect este de departe cel mai mare la capitolul alocare de resurse umane. Este necesar să avem dosare detaliate ale tuturor clienţilor. Scopul este de a înţelege foarte bine activităţile şi afacerile clienţilor, situaţia personală, sursele de venit, comportamentul etc pentru a-i putea deservi mai bine şi a lua deciziile corecte. Acest lucru necesită instruirea personalului atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere comercial, pentru a face faţă reacţiilor clienţilor. Proiectul KYC va rămâne cel mai mare în 2018.

Un alt exemplu este necesitatea de a verifica dacă tranzacţiile pe care le efectuăm pentru clienţii noştri sunt conform regulamentelor în vigoare. Pentru aceasta este nevoie de a implementa instrumente noi şi de a le actualiza permanent. Este o cerinţă a BNM, precum şi a companiei-mamă care activează în conformitate cu legislaţia franceză. În general, ambele merg în aceeaşi direcţie, dar unele cerinţe diferă puţin, în special la nivel tehnic, ceea ce iarăşi implică un volum suplimentar de lucru.

Aceştia sunt pilonii principali pentru 2018, 2019 şi chiar pentru 2020. 

– Aş vrea să discutăm acum despre situaţia din sistemul bancar al Republicii Moldova. Cu ce provocări se confruntă şi prin ce se deosebeşte situaţia din Moldova la acest capitol de cea din alte ţări din regiune?

– Înţelegem că situaţia se îmbunătăţeşte. La sosirea mea în Republica Modova cu mai mult de un an în urmă, trei bănci se aflau sub supravegherea BNM. La moment, au rămas două. Dar aceste două bănci reprezintă 47% din totalul activelor sectorului bancar, lucru care poate avea consecinţe asupra felului în care sunt administrate respectivele bănci.

O altă problemă este legată de cota economiei cash. Este una dintre cele mai înalte dacă nu cea mai înaltă din regiune.

Cea de-a treia caracteristică a sectorului bancar moldovenesc este numărul mare de bănci mici - mult prea mare pentru economia RM.

– Atunci când le este adresată această întrebare, reprezentanţii BNM şi mulţi experţi susţin că atât timp cât o bancă este profitabilă pentru toţi există loc sub soare.

– Adevărul este că băncilor mici le va fi din ce în ce mai dificil să facă faţă noilor reglementări, foarte drastice, stabilite de BNM, proceselor costisitoare de modernizare şi digitalizare, precum şi problemelor legate de personal. În rezultat, unele dintre ele, cel mai probabil, vor fuziona sau vor părăsi piaţa.

Interviul integral îl puteți accesa pe profit.md.