Azi: € 19,0909 lei 0,1177 $ 17,6425 lei 0,0482

Alex Kremer: “Nu există nici un risc de apariţie a unei crize imediate în sectorul bancar, deponenţii nu au de ce să se îngrijoreze referitor la depozite”

Alex Kremer: “Nu există nici un risc de apariţie a unei crize imediate în sectorul bancar, deponenţii nu au de ce să se îngrijoreze referitor la depozite” Sursa foto: profit.md

Organizaţiile internaţionale recunosc că pe parcursul ultimului an, după aşa-zisul “furt al secolului”, Republica Moldova a întreprins măsuri importante pentru a “curăţa” sectorul bancar şi a spori siguranţa depozitelor. Cu toate acestea, cauza de bază a fraudei de proporţii ce a avut loc în sistemul bancar în anul 2014 nu a fost încă eliminată în cele mai mari trei bănci din ţară, în condiţiile în care adevăraţii beneficiari finali ai acţiunilor acestora nu sunt încă cunoscuţi. Alex Kremer, Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, susţine că o nouă fraudă este posibilă şi de aceea, Banca Mondială nu va acorda suport bugetar până când problema nu va fi soluţionată.

Vedeți în continuare un fragment din interviul acordat de către Alex Kremer revistei Profit.

Profit: Dle Kremer, la mijlocul anului 2015, multe ţări şi organizaţii internaţionale, inclusiv BM, şi-au suspendat asistenţa pentru Moldova, condiţionând reluarea acesteia de eradicarea corupţiei şi înlăturarea deficienţelor în sistemul financiar. În opinia instituţiilor financiare internaţionale, cât de mult s-a evoluat în această direcţie pe parcursul ultimului an?

Alex Kremer: Considerăm că autorităţile Republicii Moldova au procedat corect în 2015, luând decizia de a lichida Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Au întreprins o măsură dificilă, dar necesară. Totuşi, cauzele de bază ale pericolelor financiare din sectorul bancar nu au fost înlăturate. Autorităţile în continuare nu ştiu cine sunt acţionarii reali ai unor bănci de importanţă majoră. Şi nu mă refer la numele persoanei indicat pe certificatul de acţionar, ci la proprietarul real al acestuia.

Dacă nu există claritate în privinţa proprietarilor acestor acţiuni, atunci există riscul că aceste bănci vor acorda împrumuturi persoanelor asociate cu proprietarii. De fapt, anume acest lucru s-a şi întâmplat la BEM. De aceea, le-am explicat autorităţilor că vom fi dispuşi să reluăm acordarea suportului bugetar, doar atunci când va exista o abordare corespunzătoare faţă de riscurile din sectorul bancar şi când acestea vor fi ţinute sub control. Cooperăm foarte strâns cu FMI şi ne coordonăm poziţiile. De asemenea, BM prestează servicii de consultanţă Băncii Naţionale şi Guvernului.

Acum un an, spuneam că nu are rost să dai bani prin uşa din faţă, atâta timp cât există riscul ca aceştia să fie furaţi prin uşa din spate a sectorului bancar. Riscurile de fraudă din sectorul bancar reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare şi ar putea din nou avea impact asupra finanţelor publice. De aceea, considerăm că suportul bugetar va putea fi reluat atunci când riscurile faţă de finanţele publice ce provin din sectorul bancar vor fi înlăturate. Vom şti că acest lucru este posibil când FMI îşi va anunţa disponibilitatea de a finanţa un program de ţară.

– Anul 2016 este primul an în istoria RM când bugetul de stat nu a fost aprobat până la mijlocul lunii iunie. Analiştii consideră că unul din motive constă în faptul că o parte considerabilă de venituri ar trebui să vină din asistenţă externă. Însă, nu există nici o certitudine în acest sens din cauza lipsei unui memorandum cu FMI. Judecând după cum stau lucrurile la moment, în ce măsură este posibil ca Moldova să ajungă la o înţelegere cu FMI şi alţi parteneri externi în 2016?

– Deseori sunt întrebat când BM va acorda suport bugetar şi care ar fi termenul pentru suportul bugetar. Întotdeauna răspund că nu există nici un termen. Suportul bugetar va fi acordat atunci când vor fi întreprinse măsurile necesare.

– Dar cât de periculos este faptul că, deşi e mijlocul anului 2016, RM încă nu are un buget aprobat? Ce impact ar putea avea acest fapt asupra dezvoltării economice a ţării?

– Vedem deja că economia Republicii Moldova îşi revine câte puţin. La sfârşitul anului 2015-începutul anului 2016, economia Moldovei a înregistrat o evoluţie pozitivă, iar pe parcursul anului curent ar trebui să avem o creştere lentă, dar pozitivă. În 2017, s-ar putea să se înregistreze o creştere mai rapidă de 4% sau chiar mai mult. Deci, primul lucru de care trebuie să ţinem cont e că de acum încolo vom avea o creştere pozitivă. În al doilea rând, Ministerul Finanţelor, într-adevăr, şi-a făcut treaba excelent şi nu putem să nu menţionăm faptul că au reuşit să asigure un echilibru financiar în pofida lipsei suportului bugetar din partea donatorilor primari. Trebuie să recunoaştem meritele fostului Ministru al Finanţelor Anatol Arapu şi ale actualului Ministru Octavian Armaşu, precum şi ale celorlalţi membri ai Guvernului, care au asigurat o bună gestionare în vederea asigurării stabilităţii financiare.

Ceea ce ne preocupă este faptul că ajustările cheltuielilor publice s-au efectuat de o manieră destul de drastică. Achiziţiile de bunuri şi servicii, precum şi investiţiile publice au fost îngheţate începând cu mijlocul anului 2015. Banca Mondială consideră că există alte posibilităţi mai productive de administrare a diminuării cheltuielilor publice, care ar permite Guvernului să continue investiţiile în creşterea economică. Acordăm consultanţă Guvernului în privinţa posibilităţilor de sporire a veniturilor şi de diminuare a cheltuielilor publice într-un mod mai puţin dureros. Dar BM nu este în drept să se expună în vreun fel asupra bugetului de stat.

– Ce părere aveţi despre investigaţia “furtului secolului” – cei $1 mlrd. care au “dispărut” de la BEM, Banca Socială şi Unibank în 2014? Câţiva oficiali, inclusiv fostul Prim Ministru Vlad Filat, au fost arestaţi. În acelaşi timp, mulţi analişti pun în evidenţă caracterul selectiv al justiţiei în acest proces. Cum este văzut acest proces de către străini?

– Nu am analizat detaliat acest proces de judecată şi nu aş putea să comentez la subiect. Dar cred că există o părere generală conform căreia pentru a crea un sistem financiar stabil în RM, toţi cei care au fost implicaţi în fraudă trebuie să fie pedepsiţi, şi să se cunoască despre aceasta. Şi acest lucru este valabil nu doar pentru peştele mic din lac, ci şi pentru cel mare. Altfel, există riscul neaplicării pedepsei şi creării percepţiei că poţi să scapi de pedeapsă chiar dacă întreprinzi acţiuni criminale. O astfel de abordare ar încuraja alte acţiuni criminale. De aceea, considerăm că o cercetare riguroasă a tuturor celor implicaţi în fraudă este necesară pentru restabilirea unui sistem financiar sigur.

– Ca urmare a recomandărilor FMI şi BM, în trei cele mai mari bănci - Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank şi Victoriabank – au fost efectuate studii de diagnostică. Există aspecte referitor la aceste trei bănci care vă trezesc îngrijorarea?

– Nu există nici un risc de apariţie a unei crize imediate în sectorul bancar, iar deponenţii din RM nu au de ce să se îngrijoreze referitor la depozite. După cum am mai spus, preocuparea noastră este că nimeni nu ştie cine sunt beneficiarii finali ai acţionarilor din unele bănci din RM. Atâta timp cât această chestiune nu este soluţionată, persistă riscul de creditare a părţilor asociate, indiferent dacă băncile acordă credite companiilor sau persoanelor fizice cu care sunt asociaţi proprietarii acestor bănci. Aceasta este reţeta fraudei desfăşurate la BEM. Dar dacă Moldova reuşeşte să soluţioneze chestiunea proprietarilor şi să asigure transparenţa procesului, atunci va pune bazele eliminării cauzelor instabilităţii.

– Anul trecut aţi vorbit despre necesitatea de a curăţa sectorul bancar. Consideraţi că a fost înregistrat careva progres în această direcţie?

– Cred că atunci când există motive de laudă, e bine să aducem laude şi să recunoaştem că au fost întreprinse multe măsuri importante în ultimul an. După cum am spus, lichidarea BEM, a Băncii Sociale şi a Unibank a fost o decizie corectă. Faptul că au fost transferate depozitele, plăţile sociale şi conturile guvernamentale din acele bănci în altele a fost o mare reuşită.

De asemenea, este bine că s-a desfăşurat auditul de diagnostic. Şi este bine că Banca Naţională analizează foarte serios modalităţile de abordare a constatărilor acestuia. În prezent, aşteptăm cu toţii să vedem dacă Banca Naţională se va bucura de o susţinere politică mai largă pentru a duce la bun sfârşit măsurile necesare.

– Deci, sunteţi de acord cu cei care susţin că Banca Naţională nu este cu adevărat independentă?

– Cred că cele întâmplate cu BEM, Banca Socială şi Unibank au demonstrat că în soluţionarea problemelor din sectorul financiar există nu doar un element tehnic, ci şi unul politic.

– În acest caz, care ar fi recomandările Băncii Mondiale pentru acţionarii “netransparenţi” de la MAIB, Moldindconbank şi Victoriabank?

– Am văzut deja că în anumite situaţii, Banca Naţională a fost capabilă să întreprindă acţiuni ce ţin de acţionarii consideraţi a fi acţionat concertat. Procedurile de soluţionare a chestiunii acţionarilor netransparenţi sunt stabilite cu claritate de practica internaţională. Deci, nimeni nu se aşteaptă ca Banca Naţională să facă în Moldova ceva ce nu s-a mai făcut nici într-o altă ţară.

Citiți interviul integral pe profit.md

Sursa: profit.md

Noutăți similare